Adresa: Str. Eremia Grigorescu, nr.24, 10477 Bucuresti.
Telefoane: 021.315 23 77
Mail: tandarica@hotmail.com
Web: www.teatrultandarica.ro
Teatrul ŢĂNDĂRICĂ a fost fondat în anul 1945, iar prima sa secţie, cea de marionete, a fost condusă de actriţa Lucia Calomeri, ajutată de scenografii Elena Pătrăşcanu, Alexandru Brătăşanu, Lena Constante şi Ileana Popescu. Din prima echipă de artişti făceau parte regizorul Nicolae Massim şi marionetiştii: Dorina Tănăsescu, Antigona Papazicopol, Lucia Georgescu ş.a. În 1949, Margareta Niculescu (actualul preşedinte de onoare UNIMA), noul director al instituţiei, a pus bazele secţiei de păpuşi a teatrului, împreună cu Renee George Silviu (director de scenă) şi Ştefi Nefianu, Fifi Bradu, Rita Stoian, Carmen Stamatiade – artişti păpuşari. Lor li s-au alăturat mai târziu artiştii plastici: Liviu Ciulei, Ella Conovici, Ioana Constantinescu, Mioara Buescu, regizorul Ştefan Lenkisch, artiştii păpuşari: Brânduşa Zaiţa Silvestru, Justin Grad, Misu Pruszinski, Costel Popovici, Valeriu Simeon etc. Aici au montat regizorii: Radu Penciulescu, Silviu Purcărete, Cătălina Buzoianu, Cristian Pepino, Victor Ioan Frunză, Ildiko Kovacs, Irina Niculescu, Felix Alexa, Ion Caramitru ş.a.
Înainte de 1989 s-au montat spectacole care au impus noi modalităţi de expresie în teatrul de animaţie: Umor pe sfori, Micul prinţ, Cartea cu Apollodor, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal, Eu şi materia moartă, Cabaret-issimo, Peter Pan, Ninigra şi Aligru, Petrică şi lupul, Tyl Eulenspiegel, Petruşka, Don Quijote etc. Tot aici s-au ţinut patru ediţii (1958, 1960, 1965 şi 1998) ale Festivalului Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete. În 1978 Teatrul ŢĂNDĂRICĂ a câştigat Premiul Erasmus pentru contribuţia importantă la formarea profilului estetic al teatrului de păpuşi contemporan. A întreprins numeroase turnee, a participat la festivaluri pe aproape toate continentele, obţinând şi alte premii de creaţie şi interpretare. Ca o formă de rezistenţă artistică împotriva regimului politic au rămas celebre Nocturnele de la ŢĂNDĂRICĂ.
În perioada 1986-1999 directorul teatrului este Michaela Tonitza-Iordache, sub a cărei conducere s-au jucat spectacole importante precum Visul unei nopţi de vară, Adunarea păsărilor, Furtuna, s-au montat pentru prima dată opere cu păpuşi - Cenuşăreasa şi Bastien şi Bastienne - şi spectacole care au ţinut mult timp capul de afiş al teatrului: Motanul încălţat, Pinocchio, Harap Alb.
Din anul 2000, conducerea teatrului a fost încredinţată lui Călin Octavian Mocanu, care este şi Secretar General UNIMA-România, preşedintele părţii române a acestei uniuni de breaslă fiind regizorul Cristian Pepino. În această ultimă perioadă Teatrul ŢĂNDĂRICĂ şi-a propus să încurajeze în mod special debuturile artistice în teatrul de animaţie. Noi spectacole de success: Frumoasa şi Bestia, Păcală, Capra cu trei iezi, Jack şi vrejul de fasole, Dragostea celor trei portocale, prezentate la diverse festivaluri naţionale şi internaţionale şi încununate cu prestigioase premii. Cristian Pepino îndrumă o nouă generaţie de artişti, care debutează în arta regiei de animaţie: Gabriel Apostol, Ioan Brancu, Daniel Stanciu etc. Pe lângă cele două săli ale teatrului, cea din Calea Victoriei (pentru păpuşi) şi cea din Piaţa Lahovari (pentru marionete), în anul 2003 s-a inaugurat Studioul AnimArt, dedicat cercetării şi experimentului în arta animaţiei, cu spectacolul Faust, în regia colectivă a trei dintre actorii talentaţi ai teatrului: Gabriel Apostol, Ioan Brancu şi Mariana Zaharia.
În anul 2004 Sala Lahovari a fost complet renovată, pentru ca acum, la moment aniversar, să-şi primească din nou spectatorii cu bucurie şi căldură.
Veniţi zi de zi la ŢĂNDĂRICĂ! De 60 de ani vă aşteaptă cu cortina ridicată!
luni, 1 decembrie 2008
Teatrul Pod
Adresa: Calea Plevnei 61, sect. 1, cod postal 010223, Bucuresti,
Telefoane: 315.25.42
Fax: 312 19 20
Mail: cultural@ccs.ro
Web: www.ccs.ro
TEATRUL STUDENTESC “PODUL”
Teatrul Studentesc “Podul” este un loc magic in care actorul este ceea ce este menit sa fie: elementul principal al spectacolului, principalul transmitator de emotie, acela care creaza atmosfera speciala pentru care spectatorul isi doreste sa mearga in sala de teatru iar si iar. infiintat in anul 1967 la initiativa unor studenti (pe atunci) la I.A.T.C. (Magda Bordeianu, Teodor sugar si Grigore Popa) in mansarda Casei de Cultura a Studentilor Bucuresti, Teatrul Studentesc "Podul" a avut o neintrerupta activitate. Primul spectacol jucat in acest spatiu a avut loc pe 10 ianuarie 1968.
Este primul teatru din tara cu spatiu de joc en-rond (in mijlocul publicului) . Regizorul si mentorul trupei este din anul 1970 regizorul Catalin Naum, cel care a indrumat spre profesionism mai multi tineri pasionati de teatru, care au devenit astfel actori de renume.
In ciuda trecerii anilor si a experimentelor diverse care s-au desfasurat in zona teatrala, “Podul” a ramas un punct de referinta, un loc in care omul de teatru, dar si spectatorul isi poate gasi “centrul de greutate”, echilibrul artistic.
La “Podul” s-au facut experimente, s-a creat mereu, dar nu s-a renuntat niciodata la ceea ce este esential in teatru: relatia actor-spectator, mesajul care uneste scena si publicul undeva intr-un spatiu aparte, de dincolo de cuvinte. Caci la “Podul” se cauta adevarul, adevarul scenic si adevarul omenesc.
An de an trupa intinereste prin adoptarea unor noi membri, toti tineri, aflati la inceput de drum.
Repertoriul trupei cuprinde texte din dramaturgia romaneasca si universala precum si texte originale, nu este un repertoriu impus ci nascut din nevoia tinerilor de a-si exprima atitudinea fata de vremurile in permanenta schimbare, esentiala pentru conducatorul trupei, Catalin Naum, ramanand educarea actorului pentru a deveni creator si nu doar un simplu executant.
Trupa teatrului PODUL este initiatoare a Festivalului de Teatru Studentesc „Eugene Ionesco” - teatru al absurdului care se deruleaza anual in noiembrie si joaca constant spectacole in cadrul stagiunii “Europa si Noi” din Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti.
A sustinut spectacole pe diverse scene din Bucuresti si din tara .
Fiind o scoala, teatrul Studentesc PODUL mentine treze in constiinta publicului tanar zilele ce marcheaza fie nasterea fie trecerea in nefiinta a unor personalitati ale culturii romane precum Mihai Eminescu, Nichita Stanescu, I.L.Caragiale, Eugene Ionesco, realizand de fiecare data montaje dupa textele celor aniversati.
Teatrul “Podul” este un curs de actorie, posibil de comparat cu orice alt curs care undeva, in tarile calde, ar costa foarte mult. scoala de la “Podul” nu costa nimic…
Asa am putea crede noi, numai ca, de fapt, a costat o viata de om, dedicata aproape total teatrului “Podul” si in intregime pregatirii actorilor. in viata lui Catalin Naum a existat numai teatrul, lucrul cu actorul, cu potentialul actor.
"De ce Teatrul "PODUL"?....simplu : pentru ca se face teatru de foarte buna calitate in podul Casei de Cultura a Studentilor,.....ceva mai complicat: pentru ca in aceste ultime decenii a existat (si cand se putea si cand nu se putea) o PUNTE - un POD adevarat si permanent intre creatia artistica studenteasca si spectator." (Laurentiu Toma, director CCS Bucuresti 1972-2003)
“ In genere, despre teatrul facut de diletanti se vorbeste (ori se tace) cu destula malitiozitate. Nu stiu in alte parti cum este (sau poate stiu dar va voi spune altadata )insa la POD exista cu adevarat o scoala………De nu ma credeti, treceti uneori pe acolo: veti vedea cum se”zamislesc” –aproape nestiuti de nimeni- artistii de maine!” (revista Rampa, 1997)
“Astazi, cand poate ti se rupe sufletul de cat “adevar” te inunda...n-or mai fi de spus decat urmatoarele: Vino la “PODUL”, omule!. Vino cand vrei si cu cine vrei! N-ai nevoie si tu de putina...”suferinta”?Caci “suferi” cand vezi ca se poate, nu?
Asta e viata, omule! si unde e viata inseamna ca rasare soarele! Trebuie sa fie intotdeauna un nou inceput!
Te astept! Vino, dar ia cu tine ce ai mai sfant caci har si sfintenie ai sa gasesti. De n-o fi asa, sa vii sa-mi spui! (Romeo Busegescu - (fost) “podar“)
“ Poti sa descoperi ca esti rau, ca esti nebun, ca esti mincinos, ca esti fraier. Orice descoperire este ceea ce ai putea sa fii, adica ceea ce ai putea deveni…in scena. Pentru ca ceea ce joaca actorul nu este altceva decat ce ar putea omul din el sa devina intr-o situatie sau alta.
Catalin Naum este PROFESORUL de actorie. El te invata sa fii! Ceea ce e mai important decat sa pari sau sa stii sau sa vrei sau sa poti. Sa fii! Asta e adevarat si asta inseamna teatrul : a fi pentru ca oamenii sa se descopere pe ei in emotia ta autentica... »(Anca Constantin – actrita)
“Atata emotie, atata daruire, atat farmec si-atata vointa n-am mai vazut demult nici macar in teatrele cu pretentii, unde primul lucru care se instaleaza este suficienta. Spectatorii erau captivati, vrajiti de o vraja care te facea sa fii acolo, cu actorii; si-acum cand scriu, privind in urma acea vraja imi genereaza emotii ce ma ravasesc ...Patruzeci de ani cu multe impliniri, ani in care au fost si tristeti; caci unii din cei care au trecut pe-acolo, azi ne privesc din puzderia de stele de deasupra noastra.. “.(Vasile Toma-actor)
Telefoane: 315.25.42
Fax: 312 19 20
Mail: cultural@ccs.ro
Web: www.ccs.ro
TEATRUL STUDENTESC “PODUL”
Teatrul Studentesc “Podul” este un loc magic in care actorul este ceea ce este menit sa fie: elementul principal al spectacolului, principalul transmitator de emotie, acela care creaza atmosfera speciala pentru care spectatorul isi doreste sa mearga in sala de teatru iar si iar. infiintat in anul 1967 la initiativa unor studenti (pe atunci) la I.A.T.C. (Magda Bordeianu, Teodor sugar si Grigore Popa) in mansarda Casei de Cultura a Studentilor Bucuresti, Teatrul Studentesc "Podul" a avut o neintrerupta activitate. Primul spectacol jucat in acest spatiu a avut loc pe 10 ianuarie 1968.
Este primul teatru din tara cu spatiu de joc en-rond (in mijlocul publicului) . Regizorul si mentorul trupei este din anul 1970 regizorul Catalin Naum, cel care a indrumat spre profesionism mai multi tineri pasionati de teatru, care au devenit astfel actori de renume.
In ciuda trecerii anilor si a experimentelor diverse care s-au desfasurat in zona teatrala, “Podul” a ramas un punct de referinta, un loc in care omul de teatru, dar si spectatorul isi poate gasi “centrul de greutate”, echilibrul artistic.
La “Podul” s-au facut experimente, s-a creat mereu, dar nu s-a renuntat niciodata la ceea ce este esential in teatru: relatia actor-spectator, mesajul care uneste scena si publicul undeva intr-un spatiu aparte, de dincolo de cuvinte. Caci la “Podul” se cauta adevarul, adevarul scenic si adevarul omenesc.
An de an trupa intinereste prin adoptarea unor noi membri, toti tineri, aflati la inceput de drum.
Repertoriul trupei cuprinde texte din dramaturgia romaneasca si universala precum si texte originale, nu este un repertoriu impus ci nascut din nevoia tinerilor de a-si exprima atitudinea fata de vremurile in permanenta schimbare, esentiala pentru conducatorul trupei, Catalin Naum, ramanand educarea actorului pentru a deveni creator si nu doar un simplu executant.
Trupa teatrului PODUL este initiatoare a Festivalului de Teatru Studentesc „Eugene Ionesco” - teatru al absurdului care se deruleaza anual in noiembrie si joaca constant spectacole in cadrul stagiunii “Europa si Noi” din Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti.
A sustinut spectacole pe diverse scene din Bucuresti si din tara .
Fiind o scoala, teatrul Studentesc PODUL mentine treze in constiinta publicului tanar zilele ce marcheaza fie nasterea fie trecerea in nefiinta a unor personalitati ale culturii romane precum Mihai Eminescu, Nichita Stanescu, I.L.Caragiale, Eugene Ionesco, realizand de fiecare data montaje dupa textele celor aniversati.
Teatrul “Podul” este un curs de actorie, posibil de comparat cu orice alt curs care undeva, in tarile calde, ar costa foarte mult. scoala de la “Podul” nu costa nimic…
Asa am putea crede noi, numai ca, de fapt, a costat o viata de om, dedicata aproape total teatrului “Podul” si in intregime pregatirii actorilor. in viata lui Catalin Naum a existat numai teatrul, lucrul cu actorul, cu potentialul actor.
"De ce Teatrul "PODUL"?....simplu : pentru ca se face teatru de foarte buna calitate in podul Casei de Cultura a Studentilor,.....ceva mai complicat: pentru ca in aceste ultime decenii a existat (si cand se putea si cand nu se putea) o PUNTE - un POD adevarat si permanent intre creatia artistica studenteasca si spectator." (Laurentiu Toma, director CCS Bucuresti 1972-2003)
“ In genere, despre teatrul facut de diletanti se vorbeste (ori se tace) cu destula malitiozitate. Nu stiu in alte parti cum este (sau poate stiu dar va voi spune altadata )insa la POD exista cu adevarat o scoala………De nu ma credeti, treceti uneori pe acolo: veti vedea cum se”zamislesc” –aproape nestiuti de nimeni- artistii de maine!” (revista Rampa, 1997)
“Astazi, cand poate ti se rupe sufletul de cat “adevar” te inunda...n-or mai fi de spus decat urmatoarele: Vino la “PODUL”, omule!. Vino cand vrei si cu cine vrei! N-ai nevoie si tu de putina...”suferinta”?Caci “suferi” cand vezi ca se poate, nu?
Asta e viata, omule! si unde e viata inseamna ca rasare soarele! Trebuie sa fie intotdeauna un nou inceput!
Te astept! Vino, dar ia cu tine ce ai mai sfant caci har si sfintenie ai sa gasesti. De n-o fi asa, sa vii sa-mi spui! (Romeo Busegescu - (fost) “podar“)
“ Poti sa descoperi ca esti rau, ca esti nebun, ca esti mincinos, ca esti fraier. Orice descoperire este ceea ce ai putea sa fii, adica ceea ce ai putea deveni…in scena. Pentru ca ceea ce joaca actorul nu este altceva decat ce ar putea omul din el sa devina intr-o situatie sau alta.
Catalin Naum este PROFESORUL de actorie. El te invata sa fii! Ceea ce e mai important decat sa pari sau sa stii sau sa vrei sau sa poti. Sa fii! Asta e adevarat si asta inseamna teatrul : a fi pentru ca oamenii sa se descopere pe ei in emotia ta autentica... »(Anca Constantin – actrita)
“Atata emotie, atata daruire, atat farmec si-atata vointa n-am mai vazut demult nici macar in teatrele cu pretentii, unde primul lucru care se instaleaza este suficienta. Spectatorii erau captivati, vrajiti de o vraja care te facea sa fii acolo, cu actorii; si-acum cand scriu, privind in urma acea vraja imi genereaza emotii ce ma ravasesc ...Patruzeci de ani cu multe impliniri, ani in care au fost si tristeti; caci unii din cei care au trecut pe-acolo, azi ne privesc din puzderia de stele de deasupra noastra.. “.(Vasile Toma-actor)
Teatrul Odeon
Adresa: Calea Victoriei nr. 40-42, sector 1, Bucuresti, cod 010062
Telefoane: 021.313 68 74 021.313 68 74
Mail: odeon.art@teatrul-odeon.ro
Web: www.teatrul-odeon.ro
Secolul XVII
In zona actuala a Teatrului Odeon se afla in sec. XVII proprietatea spatarului Dumitrache Ghica, primit ca zestre de la Maria Vacarescu. Prima atestare documentara a unei case boieresti dateaza din anul 1768. In 1807 proprietatea a fost divizata prin mostenire, terenul revenind lui Costache banul. In anul 1813 Ioan Caragea a inchiriat proprietatea Ghica pentru a instala Curtea domneasca. Ulterior, Caragea a inchiriat si casa Slatineanu folosita pentru divanul domnesc (aflata pe locul actualului imobil Capsa, inclusiv cladirea de pe Calea Victoriei 38). Statutul de Curte domneasca a fost mentinut pana in anul 1825.
Curtea domneasca a lui Caragea cuprindea, dupa diferite descrieri, resedinta – fosta casa
Ghica – si anexele: grajduri in zona dinspre str. Academiei si catre sud ( pe actualul corp al hotelului Majestic).
Casele Ghica au fost cumparate in 1860 de Nicolae Lahovary, familia mentinandu-si proprietatea pana la nationalizarea din 1948.
1860-1945
Procesul de modernizare a Caii Victoriei a afectat si proprietatea Lahovary. In locul rezidentei de lux – devenita caduca, terenul a fost utilizat pentru noi functiuni. Casa Ghica a fost inchiriata pentru institutii sau comert: Clubul tinerimii, Partidul National de peste Carpati, Societatea Mercur, berarie si bodega importanta etc.
O interventie mai importanta a fost vanzarea (sau inchirierea) a doua parcele de pe latura de nord unde a fost construit, catre Calea Victoriei, un imobil in care are sediul, in perioada interbelica, celebra gazeta L’Independance Roumaine (la al carui etaj au avut loc reprezentatiile lui Lumière) si magazinul de muzica Orfeu.
Restructurarea majora a proprietatii s-a produs la inceputul sec. XX. Din initiativa lui Emil lahovai, arhitectul Grigore Cherchez a conceput un ansamblu arhitectural de avengura: Teatrul Comedia situat pe latura dinspre str. Academiei, dar cu fatada orientata catre Calea Victoriei, flancat de doua corpuri laterale, catre nord magazine si apartamente si catre sud, Hotel Majestic. Teatrul a fost inaugurat in 25 decembrie 1911 urmat de aripile laterale independente – Hotel Majestic si corpul nordic cu apartamente si magazine, configurand astfel cele doua pasaje.
Teatrul a suferit unele transformari catre jumatatea secolului, amplificarea salii, inaltarea scenei si introducerea unor corpuri de legatura cu aripile laterale – anexe ale scenei – peste cele doua pasaje.
Bombardamentele din 1945 au afectat atat teatrul, cat si corpurile laterale, in special cel nordic care a fost partial refacut.
1947 –2003
Pana in anii 60 ansamblul si-a pastrat integritatea fizica,insa cu schimbarea functiunilor. Fosta casa a fost transformata in libraria Cartea Rusa, iar Hotel Majestic a fost scos din functiune.
In anii 70, intr-o campanie de renovare a fostelor hoteluri, Hotel Majestic si-a recapatat functiunea originara.
In anul 1974 Sala Comedia a Teatrului National devine Sala Majestic a Teatrului Giulesti, teatru care in anul 1990 isi schimba denumirea in Teatrul Odeon.
In anii 80 a fost construit un imobil catre Calea Victoriei, pe locul ramas gol prin demolari pe latura de nord si s-a amenajat alveola creata in fata teatrului.
In anul 2002 cladirea Teatrului Odeon este renovata aproape in intregime. S-a refacut podeaua scenei, scaunele din sala au fost schimbate, tencuiala peretilor interiori a fost data jos pana la stucatura si refacuta. A fost reparat sistemul tehnic de glisare al tavanului. Au fost refacute scarile interioare si exterioare cu piatra din cariera Vlatza (Bulgaria).
Telefoane: 021.313 68 74 021.313 68 74
Mail: odeon.art@teatrul-odeon.ro
Web: www.teatrul-odeon.ro
Secolul XVII
In zona actuala a Teatrului Odeon se afla in sec. XVII proprietatea spatarului Dumitrache Ghica, primit ca zestre de la Maria Vacarescu. Prima atestare documentara a unei case boieresti dateaza din anul 1768. In 1807 proprietatea a fost divizata prin mostenire, terenul revenind lui Costache banul. In anul 1813 Ioan Caragea a inchiriat proprietatea Ghica pentru a instala Curtea domneasca. Ulterior, Caragea a inchiriat si casa Slatineanu folosita pentru divanul domnesc (aflata pe locul actualului imobil Capsa, inclusiv cladirea de pe Calea Victoriei 38). Statutul de Curte domneasca a fost mentinut pana in anul 1825.
Curtea domneasca a lui Caragea cuprindea, dupa diferite descrieri, resedinta – fosta casa
Ghica – si anexele: grajduri in zona dinspre str. Academiei si catre sud ( pe actualul corp al hotelului Majestic).
Casele Ghica au fost cumparate in 1860 de Nicolae Lahovary, familia mentinandu-si proprietatea pana la nationalizarea din 1948.
1860-1945
Procesul de modernizare a Caii Victoriei a afectat si proprietatea Lahovary. In locul rezidentei de lux – devenita caduca, terenul a fost utilizat pentru noi functiuni. Casa Ghica a fost inchiriata pentru institutii sau comert: Clubul tinerimii, Partidul National de peste Carpati, Societatea Mercur, berarie si bodega importanta etc.
O interventie mai importanta a fost vanzarea (sau inchirierea) a doua parcele de pe latura de nord unde a fost construit, catre Calea Victoriei, un imobil in care are sediul, in perioada interbelica, celebra gazeta L’Independance Roumaine (la al carui etaj au avut loc reprezentatiile lui Lumière) si magazinul de muzica Orfeu.
Restructurarea majora a proprietatii s-a produs la inceputul sec. XX. Din initiativa lui Emil lahovai, arhitectul Grigore Cherchez a conceput un ansamblu arhitectural de avengura: Teatrul Comedia situat pe latura dinspre str. Academiei, dar cu fatada orientata catre Calea Victoriei, flancat de doua corpuri laterale, catre nord magazine si apartamente si catre sud, Hotel Majestic. Teatrul a fost inaugurat in 25 decembrie 1911 urmat de aripile laterale independente – Hotel Majestic si corpul nordic cu apartamente si magazine, configurand astfel cele doua pasaje.
Teatrul a suferit unele transformari catre jumatatea secolului, amplificarea salii, inaltarea scenei si introducerea unor corpuri de legatura cu aripile laterale – anexe ale scenei – peste cele doua pasaje.
Bombardamentele din 1945 au afectat atat teatrul, cat si corpurile laterale, in special cel nordic care a fost partial refacut.
1947 –2003
Pana in anii 60 ansamblul si-a pastrat integritatea fizica,insa cu schimbarea functiunilor. Fosta casa a fost transformata in libraria Cartea Rusa, iar Hotel Majestic a fost scos din functiune.
In anii 70, intr-o campanie de renovare a fostelor hoteluri, Hotel Majestic si-a recapatat functiunea originara.
In anul 1974 Sala Comedia a Teatrului National devine Sala Majestic a Teatrului Giulesti, teatru care in anul 1990 isi schimba denumirea in Teatrul Odeon.
In anii 80 a fost construit un imobil catre Calea Victoriei, pe locul ramas gol prin demolari pe latura de nord si s-a amenajat alveola creata in fata teatrului.
In anul 2002 cladirea Teatrului Odeon este renovata aproape in intregime. S-a refacut podeaua scenei, scaunele din sala au fost schimbate, tencuiala peretilor interiori a fost data jos pana la stucatura si refacuta. A fost reparat sistemul tehnic de glisare al tavanului. Au fost refacute scarile interioare si exterioare cu piatra din cariera Vlatza (Bulgaria).
Teatrul Nottara
Adresa: B-dul Magheru nr. 20, 70158 Bucuresti
Telefoane: 212.52.89 212.52.90
Fax: 312.44.80
Mail: nottara@b.astral.ro
Web: www.nottara.ro
Teatrul NOTTARA, situat pe Bulevardul Magheru, una dintre cele mai importante artere comerciale ale capitalei, a fost fondat în 1947, ca Teatrul ARMATEI, capatând mai târziu drept patronimic numele marelui actor român Constantin Nottara (1859-1935). La acea vreme, în fruntea teatrului se afla George Vraca, nume de prestigiu al scenei românesti. În 1964, dupa moartea lui Vraca, al carui ultim rol a fost Richard al III- lea, la directia teatrului a fost numit dramaturgul Horia Lovinescu.
Începând cu directoratele lui George Vraca si Horia Lovinescu, Teatrul NOTTARA s-a definit ca un teatru de repertoriu, cu o personalitate distincta în peisajul artistic românesc. Datorita valorii echipei sale, NOTTARA a reusit sa-si atraga un public fidel. Fara a-si nega vreo clipa caracterul popular, Teatrul NOTTARA a reusit sa mentina, între cele 320 de titluri din dramaturgia româneasca si universala, propuse publicului de-a lungul a peste 50 de ani de existenta, un echilibru benefic între divertisment si tematica filosofica, între râsul eliberator si gravitatea problemelor existentiale.
În special în cele peste doua decenii legate de prezenta lui Horia Lovinescu, Teatrul NOTTARA si-a ridicat stacheta ofertelor si a facut propuneri incitante în scopul unei deschideri culturale, prin înnoire problematica si estetica, mentinându-si constant audienta publicului. De asemenea, a acordat o atentie deosebita marelui repertoriu universal, consemnând în istoria sa montari de referinta cu texte de Shakespeare, Molière, Ibsen, Cehov, Gorki, Dostoievski, Albee, O’Neill, Pirandello, Garcia Lorca, G. B. Shaw s.a. Tot aici au fost abordate pagini relevante ale dramaturgiei clasice românesti (Alecsandri, Caragiale, Camil Petrescu, Mircea Stefanescu etc). Au avut loc si premierele absolute ale majoritatii pieselor lui Horia Lovinescu; au fost jucate creatiile celor mai importanti autori români, fiind lansati si numerosi dramaturgi contemporani.
În prezent, Teatrul NOTTARA, condus de cunoscutul actor de teatru si film Mircea DIACONU, este o institutie publica de cultura aflata sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, functionând ca o companie permanenta cu un colectiv artistic de 42 de actori angajati si cu o echipa tehnica si administrativa de pâna la 100 de membri. În fiecare stagiune, ruleaza un repertoriu cu cel putin 15 titluri, atât la Sala Magheru - “Horia Lovinescu” – scena italiana cu o capacitate de 485 de locuri (dimensiuni: 8,5x11m), cât si la Sala Studio – “George Constantin” - un spatiu elegant si functional cu maximum 99 de locuri (dimensiuni aproximative: 6,5x6,5m).
Telefoane: 212.52.89 212.52.90
Fax: 312.44.80
Mail: nottara@b.astral.ro
Web: www.nottara.ro
Teatrul NOTTARA, situat pe Bulevardul Magheru, una dintre cele mai importante artere comerciale ale capitalei, a fost fondat în 1947, ca Teatrul ARMATEI, capatând mai târziu drept patronimic numele marelui actor român Constantin Nottara (1859-1935). La acea vreme, în fruntea teatrului se afla George Vraca, nume de prestigiu al scenei românesti. În 1964, dupa moartea lui Vraca, al carui ultim rol a fost Richard al III- lea, la directia teatrului a fost numit dramaturgul Horia Lovinescu.
Începând cu directoratele lui George Vraca si Horia Lovinescu, Teatrul NOTTARA s-a definit ca un teatru de repertoriu, cu o personalitate distincta în peisajul artistic românesc. Datorita valorii echipei sale, NOTTARA a reusit sa-si atraga un public fidel. Fara a-si nega vreo clipa caracterul popular, Teatrul NOTTARA a reusit sa mentina, între cele 320 de titluri din dramaturgia româneasca si universala, propuse publicului de-a lungul a peste 50 de ani de existenta, un echilibru benefic între divertisment si tematica filosofica, între râsul eliberator si gravitatea problemelor existentiale.
În special în cele peste doua decenii legate de prezenta lui Horia Lovinescu, Teatrul NOTTARA si-a ridicat stacheta ofertelor si a facut propuneri incitante în scopul unei deschideri culturale, prin înnoire problematica si estetica, mentinându-si constant audienta publicului. De asemenea, a acordat o atentie deosebita marelui repertoriu universal, consemnând în istoria sa montari de referinta cu texte de Shakespeare, Molière, Ibsen, Cehov, Gorki, Dostoievski, Albee, O’Neill, Pirandello, Garcia Lorca, G. B. Shaw s.a. Tot aici au fost abordate pagini relevante ale dramaturgiei clasice românesti (Alecsandri, Caragiale, Camil Petrescu, Mircea Stefanescu etc). Au avut loc si premierele absolute ale majoritatii pieselor lui Horia Lovinescu; au fost jucate creatiile celor mai importanti autori români, fiind lansati si numerosi dramaturgi contemporani.
În prezent, Teatrul NOTTARA, condus de cunoscutul actor de teatru si film Mircea DIACONU, este o institutie publica de cultura aflata sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, functionând ca o companie permanenta cu un colectiv artistic de 42 de actori angajati si cu o echipa tehnica si administrativa de pâna la 100 de membri. În fiecare stagiune, ruleaza un repertoriu cu cel putin 15 titluri, atât la Sala Magheru - “Horia Lovinescu” – scena italiana cu o capacitate de 485 de locuri (dimensiuni: 8,5x11m), cât si la Sala Studio – “George Constantin” - un spatiu elegant si functional cu maximum 99 de locuri (dimensiuni aproximative: 6,5x6,5m).
Teatrul National de Opereta I. Dacian
Adresa: Bd. Nicolae Bălcescu nr.2, 70000 Bucureşti
Telefoane: 021.313 63 48 021.314.11.87
Fax: 021.312 65 83
Mail: opereta@rdsnet.ro
Web: www.opereta.ro
Opereta a fost şi este, ca gen musical, deosebit de îndrăgită de publicul românesc, mărturie stau numeroasele companii de gen care au existat în Bucureşti şi în ţară încă de acum 100 de ani. Spectacolul de operetă s-a integrat firesc în viaţa culturală bucureşteană; meritul aparţine trupelor ce au evoluat în vestita Grădină Oteteleşeanu, la începutul secolului XX. Companiile Grigoriu şi Leonard au cultivat şi au întreţinut interesul publicului bucureştean pentru operetă. Legendarul Prinţ al Operetei, Leonard a conferit spectacolului forţa magnetică de atracţie.
În perioada interbelică este meritul Teatrului Alhambra şi al directorului Nicolae Vlădoianu de a readuce în atenţia publicului spectacolul de operetă.
Între 1946-1950, secţia muzicală a Teatrului Armatei a impus şi a statornicit în noi dimensiuni
şcoala românească de opereta. Graţie acestei bogate tradiţii a fost posibilă înfiinţarea Teatrului de Stat de Operetă - inaugurat la 7 noiembrie 1950 cu premiera, "Vânt de libertate" de I. Dunaevski.
De-a lungul anilor, succesele artiştilor operetei bucureştene au depăşit graniţele ţării, numeroasele turnee întreprinse în mai toate ţările europene făcând-i cunoscuţi şi apreciaţi - ansamblul de balet al teatrului cucerind chiar şi continentul american. Din nefericire, clădirea teatrului a fost demolată în august 1986. De atunci, opereta bucuresteana îşi primeşte spectatorii în cocheta Sală Mică din clădirea Teatrului Naţional. După 1990 i s-a adăugat titulaturii Teatrului de Operetă şi numele onorant al maestrului Ion Dacian.
La împlinirea celor 50 de ani de existenţă, ca teatru de stat, prin Hotărâre
Guvernamentala, operetei i s-a conferit titlul de Teatru Naţional în baza unor realizări artistice de excepţie.
De-a lungul celor 52 de stagiuni, au vazut luminile rampei 155 de premiere-între acestea 30 fiind operete românesti. Evantaiul repertorial însumeaza 90 de titluri de la scoala franceza la musicalul modern.
Director General: Amza Săceanu
Director: Daniel Eufrosin
Secretar literar-muzical: Eugenia Mirescu
Telefoane: 021.313 63 48 021.314.11.87
Fax: 021.312 65 83
Mail: opereta@rdsnet.ro
Web: www.opereta.ro
Opereta a fost şi este, ca gen musical, deosebit de îndrăgită de publicul românesc, mărturie stau numeroasele companii de gen care au existat în Bucureşti şi în ţară încă de acum 100 de ani. Spectacolul de operetă s-a integrat firesc în viaţa culturală bucureşteană; meritul aparţine trupelor ce au evoluat în vestita Grădină Oteteleşeanu, la începutul secolului XX. Companiile Grigoriu şi Leonard au cultivat şi au întreţinut interesul publicului bucureştean pentru operetă. Legendarul Prinţ al Operetei, Leonard a conferit spectacolului forţa magnetică de atracţie.
În perioada interbelică este meritul Teatrului Alhambra şi al directorului Nicolae Vlădoianu de a readuce în atenţia publicului spectacolul de operetă.
Între 1946-1950, secţia muzicală a Teatrului Armatei a impus şi a statornicit în noi dimensiuni
şcoala românească de opereta. Graţie acestei bogate tradiţii a fost posibilă înfiinţarea Teatrului de Stat de Operetă - inaugurat la 7 noiembrie 1950 cu premiera, "Vânt de libertate" de I. Dunaevski.
De-a lungul anilor, succesele artiştilor operetei bucureştene au depăşit graniţele ţării, numeroasele turnee întreprinse în mai toate ţările europene făcând-i cunoscuţi şi apreciaţi - ansamblul de balet al teatrului cucerind chiar şi continentul american. Din nefericire, clădirea teatrului a fost demolată în august 1986. De atunci, opereta bucuresteana îşi primeşte spectatorii în cocheta Sală Mică din clădirea Teatrului Naţional. După 1990 i s-a adăugat titulaturii Teatrului de Operetă şi numele onorant al maestrului Ion Dacian.
La împlinirea celor 50 de ani de existenţă, ca teatru de stat, prin Hotărâre
Guvernamentala, operetei i s-a conferit titlul de Teatru Naţional în baza unor realizări artistice de excepţie.
De-a lungul celor 52 de stagiuni, au vazut luminile rampei 155 de premiere-între acestea 30 fiind operete românesti. Evantaiul repertorial însumeaza 90 de titluri de la scoala franceza la musicalul modern.
Director General: Amza Săceanu
Director: Daniel Eufrosin
Secretar literar-muzical: Eugenia Mirescu
Teatrul National
Adresa: Bd. N. Bãlcescu 2
Telefoane: 313.91.75/153
Fax: 314.80.26
Mail: tnbpress@yahoo.com
Web: www.tnb.ro
Teatrul Naþional din Bucureºti a fost inaugurat în 1852.
De la începuturile sale a fost un mediu cultural unde s-a putut crea o dramaturgie naþionalã, unde publicul românesc a fost familiarizat cu cele mai noi ºi mai interesante scrieri dramatice universale, unde s-a afirmat întâia ºcoalã de regie româneascã ºi unde s-au format generaþii de mari actori, de dramã ºi de comedie.
Apariþia Teatrului Naþional din Bucureºti s-a datorat schimbãrilor de ordin social ºi politic impuse de Revoluþia de la 1848. Sala de spectacole, cu o capacitate initial redusa, a trebuit sa fie, în vederea inaugurarii, marita pentru a cuprinde mai multi spectatori. Statutul teatrului a fost stabilit în 1864, când, printr-un Decret al lui Mihail Kogãlniceanu (Primul Ministru al lui Al.I.Cuza) “s-a hotarât sa se ia pe contul statului si sa devina institutie nationala”. Prima “lege pentru organizarea si administrarea teatrelor din România” va fi votata de Parlament în 1877 dar tara fiind angrenata în Razboiul pentru Independenta, fondurile prevazute nu au fost alocate. Mai mult, teatrul organizeaza în aceasta perioada reprezentatii în folosul soldatilor raniti si pentru întretinerea spitalelor. În timpul reprezentatiilor, publicul era tinut la curent cu evenimentele de pe front.
În 1908 Pompiliu Eliade reglementeaza organizarea Teatrului Naþional printr-o noua Lege în pas cu dezvoltarea artei europene. Prin ea se dãdea, de asemenea, o importanta deosebita încurajarii dramaturgiei române si se puneau bazele colaborarii teatrului cu institutiile fundamentale ale tarii, Academia si Universitatea. Teatrul National devenea astfel un etalon, un punct de referinta al culturii române.
Legea a functionat pâna la instaurarea dictaturii comuniste.
Istoria Teatrului National se confunda în mare parte cu istoria dramaturgiei românesti. Aici au debutat cei mai importanti dramaturgi, de la clasici pâna la perioada contemporana. În 1867 la Teatrul National a fost reprezentata prima opera de seama din dramaturgia româneasca, Razvan si Vidra de B.P.Hasdeu. În 1879, cu O noapte furtunoasa începea seria premierelor cu piesele lui I.L.Caragiale. Tot în 1879 încep sa fie reprezentate piesele lui Vasile Alecsandri. În 1902 are loc premiera Vlaicu Voda de A.Davila, iar în 1909-1910 se reprezinta pentru prima oara trilogia lui B.Delavrancea. Au urmat dramaturgii români importanti din perioada interbelica (Victor Ion Popa, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu, N.Iorga, Gib Mihaescu, M.Sebastian, George Ciprian, Mihail Sorbul, Anton Holban, A.Kiritescu, G.M. Zamfirescu, Tudor Musatescu, etc.) si dramaturgii contemporani: Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Horia Lovinescu, Eugen Barbu, I.D.Sârbu, Teodor Mazilu, Paul Anghel, D.R.Popescu, si multi altii.
În aproape 150 de ani de existenta, Teatrul National Bucuresti a reusit sa reprezinte cele mai importante si mai semnificative piese din dramaturgia universala. La înfiintare, primul sau repertoriu cuprindea piese de Voltaire, Moliere, Schiller, Alfieri. În 1861 a fost reprezentat pentru prima oara Shakespeare (Hamlet), în 1895 Ibsen (Rosmersholm), în 1915 Maxim Gorki (Azilul de noapte), în 1919 G.B.Shaw (Candida), în 1921 A. Strindberg (Domnisoara Iulia) si L.N.Tolstoi (Puterea întunericului), în 1923 A.P.Cehov (Pescarusul) etc.
Aceasta orientare catre autorii dramatici de prima marime a fost consecventa. Nu întâmplator la Teatrul National din Bucuresti si-au gasit loc pe scena scrieri de J.Cocteau, T.Williams, E.O Neill, Arthur Miller, Fr. Durrenmatt, Oscar Wilde, F.G. Lorca, A.Camus, Samuel Beckett, Eduardo de Filippo, Ed. Bond, J.Joyce, Ed. Albee, Neil Simon, J.Osborne, Ronald Harwood, Dusan Kovacevic, Kostas Assimakopoulos, William Luce si multi altii, cele mai multe dintre ele fiind prezentate în premiera pe tara.
Daca istoria Teatrului National din Bucuresti se caracterizeaza, dupa cum am vazut, prin îmbogatirea masiva a repertoriului national si prin reprezentarea celor mai interesante scrieri dramatice din literatura universala, promovarea mijloacelor moderne de regie si interpretare a constituit, de asemenea, una dintre preocuparile sale fundamentale, scoala nationala fiind recunoscuta, din 1891, pe plan european, înca dupa primul turneu european al teatrului la Viena. Actorii C.Nottara, Aristizza Romanescu, Gr. Manolescu, I.Brezeanu, si mai apoi George Calboreanu, Aura Buzescu, I.Fintesteanu, Al.Giugaru, Gr.Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Silvia Popovici,Gh.Cozorici, Carmen Stanescu, Mircea Albulescu, Ovidiu Iuliu Moldovan ca si regizorii Paul Gusti, Soare Z.Soare, Sicã Alexandrescu, I.Sahighian, Al. Finþi, Horea Popescu, I.Cojar, Andrei ªerban, Radu Penciulescu, L.Giurchescu, Grigore Gonþa etc. sunt cunoscuþi nu numai în þarã, dar ºi în întreaga lume pentru talentul ºi imaginaþia lor.
Vechea cladire a Teatrului National Bucuresti a fost bombardata la Sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial. Din 1973 teatrul functioneaza într-un nou local, un edificiu modern, desfasurat pe o suprafata de 10 000 mp (din care 1480mp apartin scenei mari), cu trei sali (1100, 400,200 locuri) si beneficiind de cele mai performante dotari tehnice din tara.
În ultimii ani s-a simtit nevoia ca activitatea Teatrului National Bucuresti sa fie revigorata pentru a se ridica din nou la nivelul spiritelor sale tutelare. Dupa revirimentul si explozia de entuziasm produse de Trilogia antica a lui Andrei Serban, în Teatrul National trebuia pus capat perioadei de tranzitie artistica prin strategii noi, prin programe bine articulate, potrivite fortelor artistice existente si capabile sa-i redea demnitatea artistica si statutul de prima scena a tarii.
În prezent putem considera cã Teatrul Naþional se aflã din nou în centrul atenþiei publicului ºi al mass-media.
O nouã generaþie de vedete strãluceºte pe prima scenã a þãrii, alãturi de monºtri sacrii, marile vedete ale teatrului românesc.
Telefoane: 313.91.75/153
Fax: 314.80.26
Mail: tnbpress@yahoo.com
Web: www.tnb.ro
Teatrul Naþional din Bucureºti a fost inaugurat în 1852.
De la începuturile sale a fost un mediu cultural unde s-a putut crea o dramaturgie naþionalã, unde publicul românesc a fost familiarizat cu cele mai noi ºi mai interesante scrieri dramatice universale, unde s-a afirmat întâia ºcoalã de regie româneascã ºi unde s-au format generaþii de mari actori, de dramã ºi de comedie.
Apariþia Teatrului Naþional din Bucureºti s-a datorat schimbãrilor de ordin social ºi politic impuse de Revoluþia de la 1848. Sala de spectacole, cu o capacitate initial redusa, a trebuit sa fie, în vederea inaugurarii, marita pentru a cuprinde mai multi spectatori. Statutul teatrului a fost stabilit în 1864, când, printr-un Decret al lui Mihail Kogãlniceanu (Primul Ministru al lui Al.I.Cuza) “s-a hotarât sa se ia pe contul statului si sa devina institutie nationala”. Prima “lege pentru organizarea si administrarea teatrelor din România” va fi votata de Parlament în 1877 dar tara fiind angrenata în Razboiul pentru Independenta, fondurile prevazute nu au fost alocate. Mai mult, teatrul organizeaza în aceasta perioada reprezentatii în folosul soldatilor raniti si pentru întretinerea spitalelor. În timpul reprezentatiilor, publicul era tinut la curent cu evenimentele de pe front.
În 1908 Pompiliu Eliade reglementeaza organizarea Teatrului Naþional printr-o noua Lege în pas cu dezvoltarea artei europene. Prin ea se dãdea, de asemenea, o importanta deosebita încurajarii dramaturgiei române si se puneau bazele colaborarii teatrului cu institutiile fundamentale ale tarii, Academia si Universitatea. Teatrul National devenea astfel un etalon, un punct de referinta al culturii române.
Legea a functionat pâna la instaurarea dictaturii comuniste.
Istoria Teatrului National se confunda în mare parte cu istoria dramaturgiei românesti. Aici au debutat cei mai importanti dramaturgi, de la clasici pâna la perioada contemporana. În 1867 la Teatrul National a fost reprezentata prima opera de seama din dramaturgia româneasca, Razvan si Vidra de B.P.Hasdeu. În 1879, cu O noapte furtunoasa începea seria premierelor cu piesele lui I.L.Caragiale. Tot în 1879 încep sa fie reprezentate piesele lui Vasile Alecsandri. În 1902 are loc premiera Vlaicu Voda de A.Davila, iar în 1909-1910 se reprezinta pentru prima oara trilogia lui B.Delavrancea. Au urmat dramaturgii români importanti din perioada interbelica (Victor Ion Popa, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu, N.Iorga, Gib Mihaescu, M.Sebastian, George Ciprian, Mihail Sorbul, Anton Holban, A.Kiritescu, G.M. Zamfirescu, Tudor Musatescu, etc.) si dramaturgii contemporani: Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Horia Lovinescu, Eugen Barbu, I.D.Sârbu, Teodor Mazilu, Paul Anghel, D.R.Popescu, si multi altii.
În aproape 150 de ani de existenta, Teatrul National Bucuresti a reusit sa reprezinte cele mai importante si mai semnificative piese din dramaturgia universala. La înfiintare, primul sau repertoriu cuprindea piese de Voltaire, Moliere, Schiller, Alfieri. În 1861 a fost reprezentat pentru prima oara Shakespeare (Hamlet), în 1895 Ibsen (Rosmersholm), în 1915 Maxim Gorki (Azilul de noapte), în 1919 G.B.Shaw (Candida), în 1921 A. Strindberg (Domnisoara Iulia) si L.N.Tolstoi (Puterea întunericului), în 1923 A.P.Cehov (Pescarusul) etc.
Aceasta orientare catre autorii dramatici de prima marime a fost consecventa. Nu întâmplator la Teatrul National din Bucuresti si-au gasit loc pe scena scrieri de J.Cocteau, T.Williams, E.O Neill, Arthur Miller, Fr. Durrenmatt, Oscar Wilde, F.G. Lorca, A.Camus, Samuel Beckett, Eduardo de Filippo, Ed. Bond, J.Joyce, Ed. Albee, Neil Simon, J.Osborne, Ronald Harwood, Dusan Kovacevic, Kostas Assimakopoulos, William Luce si multi altii, cele mai multe dintre ele fiind prezentate în premiera pe tara.
Daca istoria Teatrului National din Bucuresti se caracterizeaza, dupa cum am vazut, prin îmbogatirea masiva a repertoriului national si prin reprezentarea celor mai interesante scrieri dramatice din literatura universala, promovarea mijloacelor moderne de regie si interpretare a constituit, de asemenea, una dintre preocuparile sale fundamentale, scoala nationala fiind recunoscuta, din 1891, pe plan european, înca dupa primul turneu european al teatrului la Viena. Actorii C.Nottara, Aristizza Romanescu, Gr. Manolescu, I.Brezeanu, si mai apoi George Calboreanu, Aura Buzescu, I.Fintesteanu, Al.Giugaru, Gr.Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Silvia Popovici,Gh.Cozorici, Carmen Stanescu, Mircea Albulescu, Ovidiu Iuliu Moldovan ca si regizorii Paul Gusti, Soare Z.Soare, Sicã Alexandrescu, I.Sahighian, Al. Finþi, Horea Popescu, I.Cojar, Andrei ªerban, Radu Penciulescu, L.Giurchescu, Grigore Gonþa etc. sunt cunoscuþi nu numai în þarã, dar ºi în întreaga lume pentru talentul ºi imaginaþia lor.
Vechea cladire a Teatrului National Bucuresti a fost bombardata la Sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial. Din 1973 teatrul functioneaza într-un nou local, un edificiu modern, desfasurat pe o suprafata de 10 000 mp (din care 1480mp apartin scenei mari), cu trei sali (1100, 400,200 locuri) si beneficiind de cele mai performante dotari tehnice din tara.
În ultimii ani s-a simtit nevoia ca activitatea Teatrului National Bucuresti sa fie revigorata pentru a se ridica din nou la nivelul spiritelor sale tutelare. Dupa revirimentul si explozia de entuziasm produse de Trilogia antica a lui Andrei Serban, în Teatrul National trebuia pus capat perioadei de tranzitie artistica prin strategii noi, prin programe bine articulate, potrivite fortelor artistice existente si capabile sa-i redea demnitatea artistica si statutul de prima scena a tarii.
În prezent putem considera cã Teatrul Naþional se aflã din nou în centrul atenþiei publicului ºi al mass-media.
O nouã generaþie de vedete strãluceºte pe prima scenã a þãrii, alãturi de monºtri sacrii, marile vedete ale teatrului românesc.
Teatrul Mic
Adresa: Str. Constantin Mille nr. 16 010142 Bucuresti, sectorul I
Telefoane: 021.314 70 81
Fax: 021 312 36 63
Mail: teatrulmic@teatrulmic.ro
Web: www.teatrulmic.ro
În 1914, la Bucureşti se înfiinţează un nou teatru. Acesta poartă numele actriţei Maria Filotti şi îşi are sediul în strada Sărindar. După cel de-al doilea război mondial, teatrul devine o instituţie de stat şi poartă, pe rând, denumirile Studioul Actorului de Film "Constantin Nottara" şi Teatrul pentru tineret şi copii după care, botezat în 1964 cu numele său actual, intră în familia teatrelor mici din Eoropa. S-a schimbat între timp şi denumirea străzii, din Sărindar în strada Constantin Mille, dar sediul teatrului, acelaşi din 1914, a devenit, şi datorită tradiţiei un loc iubit de publicul bucureştean. Consolidarea reputaţiei teatrului se datorează însă, bineînţeles, performanţelor sale artistice. Textele jucate de-a lungul anilor la Teatrul MIC au cuprins tot diapazonul dramaturgiei universale şi româneşti, de la clasici până la moderni şi contemporani, de la marile tragedii pâna la comedii de mare succes.
Teatrul MIC îşi face un titlu de onoare din faptul că a lansat mari regizori care au făcut, ulterior, strălucite cariere internaţionale: Liviu Ciulei a debutat aici, Radu Penciulescu, Crin Teodorescu, Cătălina Buzoianu şi Silviu Purcărete au lucrat pe această scenă ani de zile. Tot aici s-au lansat şi o mulţime de mari actori, dintre care nu-i vom numi, decât pe
"clasicii" în viaţă sau prezenţi în memoria publică: Gh. Ionescu Gion, Ion Marinescu, Octavian Cotescu, Olga Tudorache, Leopoldina Bălănuţă, Valeria Seciu, Ştefan Iordache, Mitică Popescu...
Multe dintre succesele Teatrului MIC, şi le vom aminti doar pe cele mai răsunătoare: Richard al II-lea, Doi pe un balansoar, Tango, Jocul ielelor, Nebuna din Chaillot, Să-i îmbrăcăm pe cei goi, Maestrul şi Margareta, Ivona, principesa Burgundiei, Richard al III-lea... au fost recompensate cu premii româneşti şi internaţionale.
Telefoane: 021.314 70 81
Fax: 021 312 36 63
Mail: teatrulmic@teatrulmic.ro
Web: www.teatrulmic.ro
În 1914, la Bucureşti se înfiinţează un nou teatru. Acesta poartă numele actriţei Maria Filotti şi îşi are sediul în strada Sărindar. După cel de-al doilea război mondial, teatrul devine o instituţie de stat şi poartă, pe rând, denumirile Studioul Actorului de Film "Constantin Nottara" şi Teatrul pentru tineret şi copii după care, botezat în 1964 cu numele său actual, intră în familia teatrelor mici din Eoropa. S-a schimbat între timp şi denumirea străzii, din Sărindar în strada Constantin Mille, dar sediul teatrului, acelaşi din 1914, a devenit, şi datorită tradiţiei un loc iubit de publicul bucureştean. Consolidarea reputaţiei teatrului se datorează însă, bineînţeles, performanţelor sale artistice. Textele jucate de-a lungul anilor la Teatrul MIC au cuprins tot diapazonul dramaturgiei universale şi româneşti, de la clasici până la moderni şi contemporani, de la marile tragedii pâna la comedii de mare succes.
Teatrul MIC îşi face un titlu de onoare din faptul că a lansat mari regizori care au făcut, ulterior, strălucite cariere internaţionale: Liviu Ciulei a debutat aici, Radu Penciulescu, Crin Teodorescu, Cătălina Buzoianu şi Silviu Purcărete au lucrat pe această scenă ani de zile. Tot aici s-au lansat şi o mulţime de mari actori, dintre care nu-i vom numi, decât pe
"clasicii" în viaţă sau prezenţi în memoria publică: Gh. Ionescu Gion, Ion Marinescu, Octavian Cotescu, Olga Tudorache, Leopoldina Bălănuţă, Valeria Seciu, Ştefan Iordache, Mitică Popescu...
Multe dintre succesele Teatrului MIC, şi le vom aminti doar pe cele mai răsunătoare: Richard al II-lea, Doi pe un balansoar, Tango, Jocul ielelor, Nebuna din Chaillot, Să-i îmbrăcăm pe cei goi, Maestrul şi Margareta, Ivona, principesa Burgundiei, Richard al III-lea... au fost recompensate cu premii româneşti şi internaţionale.
Teatrul Metropolis
Adresa: Str. Mihai Eminescu nr. 89
Telefoane:
Fax: 021.210.51.92
Mail: teatrul.metropolis@gmail.com
Web: www.teatrulmetropolis.ro
Teatrul Metropolis a luat fiinţă la 1 ianuarie 2007 la iniţiativa actorilor George Ivaşcu şi Romeo Pop şi, la 1 noimebrie 2007, a avut loc lansarea oficială.
In mai puţin de un an, George Ivaşcu, director al Teatrului Metropolis, construieşte cel mai modern teatru din România, fiecare detaliu fiind minuţios ales pentru crearea unei clădiri unice in peisajul romanesc şi al unui repertoriu de cea mai buna calitate.
Clădirea îmbină elemente din arhitectura high-tech cu stilul Hundertwasser. Aici există cel mai performant sistem tehnic cu dotări de ultimă generaţie.
Metropolis are o sală multifuncţională, uşor adaptabilă oricărui spaţiu de joc si este singurul teatru din Romania care respecta normele occidentale de calitate, oferind publicului cele mai bune conditii.
In repertoriul Teatrului Metropolis găsiţi spectacole - din toate genurile teatrale, concerte, evenimente speciale şi multe alte proiecte, pentru a putea bucura toate gusturile artistice ale spectatorilor.
Ne bucurăm să spunem că spectatorii care ne trec pragul revin la scurt timp pentru a vedea spectacolele teatrului Metropolis.
Telefoane:
Fax: 021.210.51.92
Mail: teatrul.metropolis@gmail.com
Web: www.teatrulmetropolis.ro
Teatrul Metropolis a luat fiinţă la 1 ianuarie 2007 la iniţiativa actorilor George Ivaşcu şi Romeo Pop şi, la 1 noimebrie 2007, a avut loc lansarea oficială.
In mai puţin de un an, George Ivaşcu, director al Teatrului Metropolis, construieşte cel mai modern teatru din România, fiecare detaliu fiind minuţios ales pentru crearea unei clădiri unice in peisajul romanesc şi al unui repertoriu de cea mai buna calitate.
Clădirea îmbină elemente din arhitectura high-tech cu stilul Hundertwasser. Aici există cel mai performant sistem tehnic cu dotări de ultimă generaţie.
Metropolis are o sală multifuncţională, uşor adaptabilă oricărui spaţiu de joc si este singurul teatru din Romania care respecta normele occidentale de calitate, oferind publicului cele mai bune conditii.
In repertoriul Teatrului Metropolis găsiţi spectacole - din toate genurile teatrale, concerte, evenimente speciale şi multe alte proiecte, pentru a putea bucura toate gusturile artistice ale spectatorilor.
Ne bucurăm să spunem că spectatorii care ne trec pragul revin la scurt timp pentru a vedea spectacolele teatrului Metropolis.
Teatrul Masca
Adresa: B-dul Uverturii 70-72, Sector 6, Bucuresti
Telefoane: 021.430.50.69 021.430.50.69
Fax: 021.430.51.56
Mail: teatrul_masca@yahoo.com
Web: www.masca.ro
Teatrul Masca, infiintat in 24 mai 1990, este singurul teatru de gest, pantomima si expresie corporala din Romania. Avand o trupa tanară de actori profesionisti, Teatrul Masca este condus de actorul si regizorul MIHAI MALAIMARE, doctor in teoria teatrului, absolvent al Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti sectiile actorie si regie de teatru, elev al lui Jean Lecoq, laureat a numeorse festivaluri, atat in tara, cat si peste hotare, deputat in Parlamentul Romaniei din anul 2000.
In cei 16 ani de la infiintare Teatrul Masca si-a capatat o reputatie prestigioasa atat in tara, cat si in multele turnee peste hotare Franta, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, USA, Luxemburg, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Turcia, Albania, Macedonia.
Teatrul Masca a fost prezent la Festivalul International de Teatru de la Cairo doi ani la rand in 1991 si 1992 cand a prezentat Clovnii, Medievale si Mantaua respectiv A murit moartea, mai! pentru care directorul trupei Mihai Malaimare a primit Premiul pentru cel mai bun actor.
In perioada care a trecut de atunci Masca s-a dezvoltat in doua directii:
- prima este cea a teatrului de strada (unda paleta de spectacole pleaca de la Clovni, commedia dell arte, teatru medieval, marionete mari, living statues etc.) avand actori cu mijloce de expresie foarte diverse: clovnerie, jonglerie, instrumente, step, pantomima, living statues, manuire marionete mari de 2 m, dans, cantat live, acrobatie etc.
- a doua este cea a spectacolelor de interior cu scenariu elaborat, inspirat de mari autori (N.V.Gogol, G.G. Marquez, E. Briusov, J.L.Borjes) apropiindu-se mult ca stil de genul de teatru-dans, fără cuvinte sau cu un minim de dialog, actorul fiind pilonul central al spectacolelor, depozitarul unic al misterului teatral.
Telefoane: 021.430.50.69 021.430.50.69
Fax: 021.430.51.56
Mail: teatrul_masca@yahoo.com
Web: www.masca.ro
Teatrul Masca, infiintat in 24 mai 1990, este singurul teatru de gest, pantomima si expresie corporala din Romania. Avand o trupa tanară de actori profesionisti, Teatrul Masca este condus de actorul si regizorul MIHAI MALAIMARE, doctor in teoria teatrului, absolvent al Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti sectiile actorie si regie de teatru, elev al lui Jean Lecoq, laureat a numeorse festivaluri, atat in tara, cat si peste hotare, deputat in Parlamentul Romaniei din anul 2000.
In cei 16 ani de la infiintare Teatrul Masca si-a capatat o reputatie prestigioasa atat in tara, cat si in multele turnee peste hotare Franta, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, USA, Luxemburg, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Turcia, Albania, Macedonia.
Teatrul Masca a fost prezent la Festivalul International de Teatru de la Cairo doi ani la rand in 1991 si 1992 cand a prezentat Clovnii, Medievale si Mantaua respectiv A murit moartea, mai! pentru care directorul trupei Mihai Malaimare a primit Premiul pentru cel mai bun actor.
In perioada care a trecut de atunci Masca s-a dezvoltat in doua directii:
- prima este cea a teatrului de strada (unda paleta de spectacole pleaca de la Clovni, commedia dell arte, teatru medieval, marionete mari, living statues etc.) avand actori cu mijloce de expresie foarte diverse: clovnerie, jonglerie, instrumente, step, pantomima, living statues, manuire marionete mari de 2 m, dans, cantat live, acrobatie etc.
- a doua este cea a spectacolelor de interior cu scenariu elaborat, inspirat de mari autori (N.V.Gogol, G.G. Marquez, E. Briusov, J.L.Borjes) apropiindu-se mult ca stil de genul de teatru-dans, fără cuvinte sau cu un minim de dialog, actorul fiind pilonul central al spectacolelor, depozitarul unic al misterului teatral.
Teatrul LUNI de la Green Hours
Adresa: Calea Victoriei nr.120
Telefoane:
Mail: greenhours@ines.ro
Web: www.greenhours.ro
S-a intamplat si se intampla la GREEN HOURS 22 jazz-caf�unul dintre cele mai cunoscute cluburi de jazz bucurestene, infiintat in 1994 si situat in plin centrul capitalei, in vecinatatea mai mult decat selecta a Grupului pentru Dialog Social, a Revistei 22 si a Librariei Humanitas. Pastrandu-si totusi, mai degraba, un regim underground - Green Hours organizeaza regulat, saptamanal, seri de jazz si teatru - si ocazional seri de blues, muzica alternativa si clasica, sau alte evenimente de asa zisa sorginte artistica si culturala.
Serile de jazz, blues, sau de muzica electrica si alternativa reunesc nume reprezentative, ca: Johnny Raducanu, Harry Tavitian, A.G. Weinberger, Lucian Ban, Ada Milea, Mircea Tiberian, Pedro Negrescu, iORDACHE, Marius Popp, Cristian Soleanu, Ion Baciu jr, Vlaicu Golcea, Electric Brother, Raul Kusak, Sorin Romanescu, Marta Hristea, Teodora Enache, cat si nume sonore din jazz-ul mondial: Jurg Solothurnmann (Elvetia), Ferdi Schukking (Olanda), Astillero (Mexic), Harold Rubin Quartet (Israel), precum si nume deja cunoscute de trupe si muzicieni din generatia tanara: Jazz Unit, Urma, Aievea, Kumm (Cluj), Slang, Blazzaj (Timisoara), East Village, Arthur Balogh, Maria Raducanu, etc.
Telefoane:
Mail: greenhours@ines.ro
Web: www.greenhours.ro
S-a intamplat si se intampla la GREEN HOURS 22 jazz-caf�unul dintre cele mai cunoscute cluburi de jazz bucurestene, infiintat in 1994 si situat in plin centrul capitalei, in vecinatatea mai mult decat selecta a Grupului pentru Dialog Social, a Revistei 22 si a Librariei Humanitas. Pastrandu-si totusi, mai degraba, un regim underground - Green Hours organizeaza regulat, saptamanal, seri de jazz si teatru - si ocazional seri de blues, muzica alternativa si clasica, sau alte evenimente de asa zisa sorginte artistica si culturala.
Serile de jazz, blues, sau de muzica electrica si alternativa reunesc nume reprezentative, ca: Johnny Raducanu, Harry Tavitian, A.G. Weinberger, Lucian Ban, Ada Milea, Mircea Tiberian, Pedro Negrescu, iORDACHE, Marius Popp, Cristian Soleanu, Ion Baciu jr, Vlaicu Golcea, Electric Brother, Raul Kusak, Sorin Romanescu, Marta Hristea, Teodora Enache, cat si nume sonore din jazz-ul mondial: Jurg Solothurnmann (Elvetia), Ferdi Schukking (Olanda), Astillero (Mexic), Harold Rubin Quartet (Israel), precum si nume deja cunoscute de trupe si muzicieni din generatia tanara: Jazz Unit, Urma, Aievea, Kumm (Cluj), Slang, Blazzaj (Timisoara), East Village, Arthur Balogh, Maria Raducanu, etc.
Teatrul Ion Creanga
Adresa: Piata Amzei nr.13
Telefoane: 021.317 11. 69
Fax: 021. 317.85.92
Mail: contact@teatrulioncreanga.ro
Web: www.teatrulioncreanga.ro
Pe 24 decembrie 1964 are loc debutul Teatrului Ion Creanga în lumea spectacolului cu premiera Harap Alb, în regia lui Ion Lucian, directorul nou înfiintatului teatru; noul nascut nu are nici un act de identitate Decretul de constituire a teatrului este emis pe 4 mai 1965; tot în acest an ia fiinta ASSITEJ- Asociatia Internationala a Teatrelor pentru Copii si Tineret din care face parte si Teatrul Ion Creanga (România fiind tara fondatoare).
Telefoane: 021.317 11. 69
Fax: 021. 317.85.92
Mail: contact@teatrulioncreanga.ro
Web: www.teatrulioncreanga.ro
Pe 24 decembrie 1964 are loc debutul Teatrului Ion Creanga în lumea spectacolului cu premiera Harap Alb, în regia lui Ion Lucian, directorul nou înfiintatului teatru; noul nascut nu are nici un act de identitate Decretul de constituire a teatrului este emis pe 4 mai 1965; tot în acest an ia fiinta ASSITEJ- Asociatia Internationala a Teatrelor pentru Copii si Tineret din care face parte si Teatrul Ion Creanga (România fiind tara fondatoare).
Teatrul Hanul cu tei
Adresa: Str. Lipscani, nr.63-65, et. 1, 30033 Bucureşti.
Telefoane: 021.315 56 63 021.315 56 63
Mail: office@hanulcutei.ro
Web: www.hanulcutei.ro
Situata la etajul monumentului istoric "Hanul cu Tei", in centrul istorico-comercial al Bucurestiului, Galeria "Hanul cu Tei" ocupa o suprafata de expunere de peste 1.400 mp, fiind astfel cea mai mare galerie de arta din tara. Stilul unic de cladire medievala a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura ("Foc la Hanul cu Tei", de Isaac Peltz) si arta, ajutand numerosi artisti in cautarea lor de frumos. Frumusetea galeriei este data si de amplasamentul acesteia, "Hanul cu Tei" fiind inconjurat de numeroase monumente istorice: Curtea Sticlarilor, Hanul lui Manuc, Casa Domneasca, cladirea Bancii Nationale, care imprima zonei o atmosfera medievala atractiva pentru un numar impresionant de vizitatori.
Amplasata intre Strada Lipscani nr. 63-65 si Strada Blanari nr. 5-7, cladirea galeriei este prevazuta cu doua intrari, ambele prin curtea interioara de forma dreptunghiulara, de tip spaniol. Desi a fost restaurat in 1971, odata cu restaurarea Curtii Domnesti si a Hanului lui Manuc, intregul ansamblu arhitectural mai pastreaza inca viu suflul medieval, suflu ce poate fi simtit atat la mansarda, cat si la etajul cladirii, intr-un spatiu de 1.142 mp.
Galeria de Arta si Antichitati "Hanul cu Tei" este nu numai un spatiu al artei, ci si o locatie de valorificare imediata a obiectelor vechi de arta (piese de mobilier, lambriuri, tapiserii si covoare, tablouri, fotografii, albume, document vechi, ceasuri, aparate de fotografiat si gramofoane, monede si decoratii, jucarii etc), in cadrul Casei de Licitatii omonime. Datorita vanzarilor mari din cadrul licitatiilor, obiectele expuse se propun in prima sedinta de licitatie, cu posibilitatea de a ramane in generosul spatiu al galeriei spre comercializare la pret fix vizitatorilor zilnici, in cazul in care obiectul nu a fost licitat. Evaluarea se face de catre expertii nostri, in conditii de negociere directa cu proprietarul, cu posibilitatea de deplasare la domiciliu si transport gratuit in cazul piselor de mari dimensiuni si a mobilierului.
Telefoane: 021.315 56 63 021.315 56 63
Mail: office@hanulcutei.ro
Web: www.hanulcutei.ro
Situata la etajul monumentului istoric "Hanul cu Tei", in centrul istorico-comercial al Bucurestiului, Galeria "Hanul cu Tei" ocupa o suprafata de expunere de peste 1.400 mp, fiind astfel cea mai mare galerie de arta din tara. Stilul unic de cladire medievala a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura ("Foc la Hanul cu Tei", de Isaac Peltz) si arta, ajutand numerosi artisti in cautarea lor de frumos. Frumusetea galeriei este data si de amplasamentul acesteia, "Hanul cu Tei" fiind inconjurat de numeroase monumente istorice: Curtea Sticlarilor, Hanul lui Manuc, Casa Domneasca, cladirea Bancii Nationale, care imprima zonei o atmosfera medievala atractiva pentru un numar impresionant de vizitatori.
Amplasata intre Strada Lipscani nr. 63-65 si Strada Blanari nr. 5-7, cladirea galeriei este prevazuta cu doua intrari, ambele prin curtea interioara de forma dreptunghiulara, de tip spaniol. Desi a fost restaurat in 1971, odata cu restaurarea Curtii Domnesti si a Hanului lui Manuc, intregul ansamblu arhitectural mai pastreaza inca viu suflul medieval, suflu ce poate fi simtit atat la mansarda, cat si la etajul cladirii, intr-un spatiu de 1.142 mp.
Galeria de Arta si Antichitati "Hanul cu Tei" este nu numai un spatiu al artei, ci si o locatie de valorificare imediata a obiectelor vechi de arta (piese de mobilier, lambriuri, tapiserii si covoare, tablouri, fotografii, albume, document vechi, ceasuri, aparate de fotografiat si gramofoane, monede si decoratii, jucarii etc), in cadrul Casei de Licitatii omonime. Datorita vanzarilor mari din cadrul licitatiilor, obiectele expuse se propun in prima sedinta de licitatie, cu posibilitatea de a ramane in generosul spatiu al galeriei spre comercializare la pret fix vizitatorilor zilnici, in cazul in care obiectul nu a fost licitat. Evaluarea se face de catre expertii nostri, in conditii de negociere directa cu proprietarul, cu posibilitatea de deplasare la domiciliu si transport gratuit in cazul piselor de mari dimensiuni si a mobilierului.
Teatrul Excelsior
Adresa: Str.Academiei, nr.28, 10012 Bucureşti.
Telefoane:
Fax: 021.315 97 20
Mail: teatrulexcelsior@easynet.ro
Telefoane:
Fax: 021.315 97 20
Mail: teatrulexcelsior@easynet.ro
Teatrul Evreiesc de stat
Adresa: Str. Dr. Iuliu Barasch, nr. 15, 30792 Bucureşti.
Telefoane: 021.323 39 70
Fax: 021.323 27 46
Mail: teatrul-evreiesc@adslexpress.ro
Web: www.teatrul-evreiesc.ro
Teatrul Evreiesc din Romania are o traditie de ciraca 130 de ani, inaugurata la 19 august 1876, la Iasi, in vestita gradina de vara "Pomul verde" cand artistul si scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintai teatru evreiesc profesionist din lume, prezentand un spectacol cu propia sa trupa. Una dintre primele cronici la reprezentatiile lui Goldfaden purta semnatura celui mai de seama poet roman. Mihai Eminescu care aprecia jocul actorilor ca "foarte bun". dupa o serie de reprezentatii, Goldfaden si trupa lui s-au mutat la Bucuresti, jucand si in orasele prin care treceau: Botosani, Galati, Braila. Succesul obtinut la stimulat pe Goldfaden sa creeze noi lucrari dramatice (printre altele, piesele istorice Sulamit, Iosif in Egipt, Iudith si Holofern), legate de cele mai adanc inradacinate traditii culturale evreiesti, din care a preluat mai toate elmentele ce contineau un element de teatralitate.
De atunci Teatrul evreiesc s-a manifestat neintrerupt in sfera culturii romanesti. In anul 1917 si-a inceput activitatea si regizorlu Iacob Sternberg, care a practicat mai cu seama genul revuistic. Un impuls hotarator in creativitatea lor a insemnat pentru Aartistii evrei din Romania contactul cu celebra trupa a teatrului din Viena, care a efectuat un amplu turneu la Bucuresti, in 1923, jocul de echipa si omogenitatea prestatiilor actoricesti fiind calitati actoricesti insusite cu entuziasm.
O perioada foarte grea in istoria Teatrului evreiesc a fost marcata de anii dictaturii de tip nazist din timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand artistii evrei nu au avunt voie sa joace nici in propria limba, nici sa apara pe scenele teatrelor romanesti. Atunci a luat fiinta la Bucuresti Teatrul Braseum, ale carui reprezentatii( in majoritate, spectacole de revistafoarte gustate de public, inclusivde cel romanesc) se desfasurau in limba romana.
Telefoane: 021.323 39 70
Fax: 021.323 27 46
Mail: teatrul-evreiesc@adslexpress.ro
Web: www.teatrul-evreiesc.ro
Teatrul Evreiesc din Romania are o traditie de ciraca 130 de ani, inaugurata la 19 august 1876, la Iasi, in vestita gradina de vara "Pomul verde" cand artistul si scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintai teatru evreiesc profesionist din lume, prezentand un spectacol cu propia sa trupa. Una dintre primele cronici la reprezentatiile lui Goldfaden purta semnatura celui mai de seama poet roman. Mihai Eminescu care aprecia jocul actorilor ca "foarte bun". dupa o serie de reprezentatii, Goldfaden si trupa lui s-au mutat la Bucuresti, jucand si in orasele prin care treceau: Botosani, Galati, Braila. Succesul obtinut la stimulat pe Goldfaden sa creeze noi lucrari dramatice (printre altele, piesele istorice Sulamit, Iosif in Egipt, Iudith si Holofern), legate de cele mai adanc inradacinate traditii culturale evreiesti, din care a preluat mai toate elmentele ce contineau un element de teatralitate.
De atunci Teatrul evreiesc s-a manifestat neintrerupt in sfera culturii romanesti. In anul 1917 si-a inceput activitatea si regizorlu Iacob Sternberg, care a practicat mai cu seama genul revuistic. Un impuls hotarator in creativitatea lor a insemnat pentru Aartistii evrei din Romania contactul cu celebra trupa a teatrului din Viena, care a efectuat un amplu turneu la Bucuresti, in 1923, jocul de echipa si omogenitatea prestatiilor actoricesti fiind calitati actoricesti insusite cu entuziasm.
O perioada foarte grea in istoria Teatrului evreiesc a fost marcata de anii dictaturii de tip nazist din timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand artistii evrei nu au avunt voie sa joace nici in propria limba, nici sa apara pe scenele teatrelor romanesti. Atunci a luat fiinta la Bucuresti Teatrul Braseum, ale carui reprezentatii( in majoritate, spectacole de revistafoarte gustate de public, inclusivde cel romanesc) se desfasurau in limba romana.
Teatrul Desant
Adresa: Bd. Ion Mihalache nr. 123 (la intersectia dintre Bd. Ion Mihalache - strada Turda).
Telefoane:
Fax: 021 317 27 58
Intelegem ca teatrul este un instrument care identifica, reflecta si reactioneaza direct la realitatile sociale si politice de azi.
Obiective:
* Problematica sociala oglindita in artele spectacolului.
* Implicare directa in programe educative si sociale care au ca urmare dezvoltarea creativitatii si formarii unor aptitudini comportamentale si valorice specifice societatii deschise.
* Constituirea unui portofoliu bibliografic organizat ca centru de informare si documentare.
* Elaborarea si promovarea de programe educationale necesare invatamântului de toate gradele.
* Promovare de idei si programe in favoarea reformei institutionale a sistemului social, economic si politic.
Telefoane:
Fax: 021 317 27 58
Intelegem ca teatrul este un instrument care identifica, reflecta si reactioneaza direct la realitatile sociale si politice de azi.
Obiective:
* Problematica sociala oglindita in artele spectacolului.
* Implicare directa in programe educative si sociale care au ca urmare dezvoltarea creativitatii si formarii unor aptitudini comportamentale si valorice specifice societatii deschise.
* Constituirea unui portofoliu bibliografic organizat ca centru de informare si documentare.
* Elaborarea si promovarea de programe educationale necesare invatamântului de toate gradele.
* Promovare de idei si programe in favoarea reformei institutionale a sistemului social, economic si politic.
Teatrul de Revista Constantin Tanase
Adresa: Calea Victoriei Nr.33-35, Sector 1, 10081 Bucureşti.
Telefoane: 021.315.56.78
Web: www.teatrultanase.ro
Revista romaneasca moderna este legata de numele si activitatea lui Constantin Tanase si a Companiei "Carabus", infiintata la 2 iulie 1919.
Dupa Compania Carabus (1919 - 1939) si dupa disparitia marelui actor popular "C.Tanase" (1945), Teatrul a functionat sub alte denumiri temporare (Ansamblul de Estrada, apoi Teatrul de Stat de Estrada si, in 1962 Teatrul satiric - muzical "C.Tanase") pana in anul 1990 cand a primit titulatura cea mai adecvata, sub care functioneaza si astazi, Teatrul de Revista "Constantin Tanase".
Pana in 1991, Teatrul "C.Tanase" a beneficiat de trei scene permanente : Sala Savoy (Calea Victoriei 33-35), sala Victoria (Calea Victoriei 174) ai Gradina Boema. in prezent beneficiaza numai de scena salii Savoy.
Teatrul de revista "Constantin Tanase", continuatorul de drept si de fapt al traditiei revistei romanesti, are o activitate neintrerupta de 81 de ani in acest domeniu, timp in care s-a impus ca o institutie artistica de prestigiu ce se bucura de pretuirea unui public numeros.
Acest gen de teatru care imbina antr-un mod specific gustul montarilor de fast cu satira sociala is cetateneasca s-a dovedit a fi un gen de spectacol unic in lume, nemaiintalnit pe celelalte scene de divertisment.
Pe scena acestui teatru s-au afirmat si au evoluat cele mai importante personalitati ale genului: autori, compozitori, actori, interpreti, balerini, dirijori, regizori artistici, coregrafi, scenografi, care, preluandu-i traditia, au reinnoit permanent revista romaneasca. Dintre acestia amintim pe : Constantin T`nase, Mia Apostolescu, Maria Tanase, Ion Antonescu - Carabus, Dan Demetrescu, Vasile Tomazian, Marilena Bodescu, Horia Caciulescu, Radu Zaharescu, Horia Serbanescu, Mircea Cri]an, Elena Burmaz, Alexandru Arsinel, Stela Popescu, Nicu Constantin, Cristina Stamate, Alexandru Lulescu, Gica Petrescu, Nicolae Nitescu, Luigi Ionescu, Nicusor Constantinescu, Nicolae Frunzetti, Bitu Falticineanu, Nicolae Dinescu (regizori), Ion Vasilescu, Gherase Dendrino, H.Malineanu, Gelu Solomonescu, Nicolae Patrichi, Sergiu Malagamba (dirijori), George Voinescu, Arh.Theodora Dinulescu, Puiu Ganea (scenografi), Oleg Danovscki, Nicolae Sever, Sandu Feyer, Adriana Dumitrescu, Cornel Patrichi, Cornel Popovici (coregrafi).
Toate acestea privesc activitatea Teatrului de Revista "C.Tanase" ca pe un etalon artistic, scena pe care se realizeaza cele mai importante spectacole de revista, la care contribuie personalitatile de frunte ale genului. Dintre aceste personalitati s-au ales si cele mai multe dintre vedetele emisiunilor de divertisment ale Radioului si Televiziunilor.
Teatrul de Revista "Constantin Tanase" a realizat numeroase turnee in tara si in strainatate, uneori impunandu-se pe cele mai mari scene de gen ale lumii: Olympia - Paris, Friedrichschtadt Palast - Berlin, Paladium - Londra, precum si pe scene din Israel, Ungaria, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Moscova, Varsovia, Atena, Istambul, etc.
Telefoane: 021.315.56.78
Web: www.teatrultanase.ro
Revista romaneasca moderna este legata de numele si activitatea lui Constantin Tanase si a Companiei "Carabus", infiintata la 2 iulie 1919.
Dupa Compania Carabus (1919 - 1939) si dupa disparitia marelui actor popular "C.Tanase" (1945), Teatrul a functionat sub alte denumiri temporare (Ansamblul de Estrada, apoi Teatrul de Stat de Estrada si, in 1962 Teatrul satiric - muzical "C.Tanase") pana in anul 1990 cand a primit titulatura cea mai adecvata, sub care functioneaza si astazi, Teatrul de Revista "Constantin Tanase".
Pana in 1991, Teatrul "C.Tanase" a beneficiat de trei scene permanente : Sala Savoy (Calea Victoriei 33-35), sala Victoria (Calea Victoriei 174) ai Gradina Boema. in prezent beneficiaza numai de scena salii Savoy.
Teatrul de revista "Constantin Tanase", continuatorul de drept si de fapt al traditiei revistei romanesti, are o activitate neintrerupta de 81 de ani in acest domeniu, timp in care s-a impus ca o institutie artistica de prestigiu ce se bucura de pretuirea unui public numeros.
Acest gen de teatru care imbina antr-un mod specific gustul montarilor de fast cu satira sociala is cetateneasca s-a dovedit a fi un gen de spectacol unic in lume, nemaiintalnit pe celelalte scene de divertisment.
Pe scena acestui teatru s-au afirmat si au evoluat cele mai importante personalitati ale genului: autori, compozitori, actori, interpreti, balerini, dirijori, regizori artistici, coregrafi, scenografi, care, preluandu-i traditia, au reinnoit permanent revista romaneasca. Dintre acestia amintim pe : Constantin T`nase, Mia Apostolescu, Maria Tanase, Ion Antonescu - Carabus, Dan Demetrescu, Vasile Tomazian, Marilena Bodescu, Horia Caciulescu, Radu Zaharescu, Horia Serbanescu, Mircea Cri]an, Elena Burmaz, Alexandru Arsinel, Stela Popescu, Nicu Constantin, Cristina Stamate, Alexandru Lulescu, Gica Petrescu, Nicolae Nitescu, Luigi Ionescu, Nicusor Constantinescu, Nicolae Frunzetti, Bitu Falticineanu, Nicolae Dinescu (regizori), Ion Vasilescu, Gherase Dendrino, H.Malineanu, Gelu Solomonescu, Nicolae Patrichi, Sergiu Malagamba (dirijori), George Voinescu, Arh.Theodora Dinulescu, Puiu Ganea (scenografi), Oleg Danovscki, Nicolae Sever, Sandu Feyer, Adriana Dumitrescu, Cornel Patrichi, Cornel Popovici (coregrafi).
Toate acestea privesc activitatea Teatrului de Revista "C.Tanase" ca pe un etalon artistic, scena pe care se realizeaza cele mai importante spectacole de revista, la care contribuie personalitatile de frunte ale genului. Dintre aceste personalitati s-au ales si cele mai multe dintre vedetele emisiunilor de divertisment ale Radioului si Televiziunilor.
Teatrul de Revista "Constantin Tanase" a realizat numeroase turnee in tara si in strainatate, uneori impunandu-se pe cele mai mari scene de gen ale lumii: Olympia - Paris, Friedrichschtadt Palast - Berlin, Paladium - Londra, precum si pe scene din Israel, Ungaria, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Moscova, Varsovia, Atena, Istambul, etc.
Teatrul de Comedie
Adresa: Str. Sf. Dumitru nr. 2, sector 3
Telefoane: 315.91.37
Mail: teatrul@comedie.ro
Web: www.comedie.ro
• 5 ianuarie 1961 - Radu Beligan inaugureaza, în calitate de director, Teatrul de Comedie
• Prima stagiune începe cu spectacolul "Celebrul 702" de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), regia Moni Ghelerter
Pâna în ianuarie 2002, când Teatrul de Comedie a sarbatorit 42 de ani de existenta, au avut loc 116 premiere si s-au facut 35 de turnee internationale
Telefoane: 315.91.37
Mail: teatrul@comedie.ro
Web: www.comedie.ro
• 5 ianuarie 1961 - Radu Beligan inaugureaza, în calitate de director, Teatrul de Comedie
• Prima stagiune începe cu spectacolul "Celebrul 702" de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), regia Moni Ghelerter
Pâna în ianuarie 2002, când Teatrul de Comedie a sarbatorit 42 de ani de existenta, au avut loc 116 premiere si s-au facut 35 de turnee internationale
Teatrul Bulandra
Adresa: Bd. Schitu Magureanu 1
Telefoane: 314 75 46 314 75 46 314 75 46
Mail: luminita_raut@bulandra.ro
Web: www.bulandra.ro
TEATRUL BULANDRA s-a infiintat in 1947, in jurul personalitatii remarcabile a doamnei Lucia Sturdza Bulandra.
O data cu sosirea lui Liviu Ciulei la BULANDRA, teatrul cunoaste o perioada de emancipare artistica si de resincronizare la spiritul de avangarda al artelor. Este perioada marilor spectacole, realizate de Liviu Ciulei si Lucian Pintilie, perioada in care BULANDRA devine teatru de elita.
Anii 1970 si 1980 continua seria spectacolelor importante, create de Alexandru Tocilescu, Liviu Ciulei, Catalina Buzoianu, Valeriu Moisescu.
Anii 1990 debuteaza la BULANDRA cu succesul turneului in Marea Britanie cu Hamlet in regia lui Alexandru Tocilescu.
in 1991, la initiativa regizorului Elie Malka, BULANDRA devine membru al Uniunii Teatrelor din Europa, cel mai important for teatral continental fondat de Giorgio Strehler, alaturi de renumite companii teatrale precum: Odéon Théatre de lEurope, Piccolo Teatro di Milano, Teatre Lliure de Barcelona etc.
BULANDRA cunoaste o perioada fasta, montandu-se spectacole de mare anvergura: Visul unei nopti de vara, Desteptarea primaverii in regia lui Liviu Ciulei (1991), Teatrul comic in regia lui Silviu Purcarete (1992), Mephisto (1993), Poveste de iarna (1994), Trei surori, Julius Caesar (1995) in regia lui Alexandru Darie, Antigona (1993) in regia lui Alexandru Tocilescu, Woyzeck (1995) in regia lui Tompa Gábor, Caligula (1996) in regia lui Mihai Maniutiu, sase personaje in cautarea unui autor (1995), Copilul ingropat (1996) in regia Catalinei Buzoianu s.a.
Din 1991, BULANDRA a participat in fiecare an la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa in Germania, Ungaria, Italia (la Milano, celebrul regizor Giorgio Strehler a apreciat deosebit de elogios spectacolul Poveste de iarna regizat de Alexandru Darie), Polonia, Grecia, Suedia (la Stockholm, spectacolul Petru in regia Catalinei Buzoianu a fost elogiat de regizorul Radu Penciulescu), Rusia etc.
Seria montarilor importante continua si in noul mileniu cu Hamlet in regia lui Liviu Ciulei (2000), Unchiul Vanea (2001) si Casatoria (2003) in regia lui Yuriy Kordonskiy, Anatomie. Titus. Caderea Romei (2003) in regia lui Alexandru Darie, Oblomov (2003) in regia lui Alexandru Tocilescu.
Prezenta BULANDREI pe scenele lumii a devenit o constanta. Astfel spectacolul Jiulius Caesar a fost invitat de Teatrul Globe din Japonia in 1994, iar un an mai tarziu a participat la Festivalul Artelor din Costa Rica si la Festivalul Iberoamerican din Columbia, in 1997, Marsilia a gazduit timp de o luna patru productii ale teatrului: Patul lui Procust, sase personaje in cautarea unui autor, Woyzeck si Copilul ingropat. si lista ar trebui sa continue, fiindca realmente BULANDRA si-a prezentat spectacolele pe toate continentele, realizand turnee in Egipt, Spania, Grecia, Malta, Elvetia, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Mexic etc.
Din august 2002, sub conducerea regizorului Alexandru Darie, BULANDRA cunoaste o noua viziune artistica. Cu sprijinul primarului general al Bucurestiului, domnul Traian Basescu, s-a initiat un program coerent de schimburi culturale pe termen lung.
Sub patronajul Municipalitatii si Directiei Cultura, invatamant a Municipiului Bucuresti, atat sala Izvor, cat si sala Toma Caragiu au fost renovate - conceptia moderna apartinand arhitectului Octavian Neculai fiind inaugurate in noiembrie 2002 si respectiv noiembrie 2003.
Telefoane: 314 75 46 314 75 46 314 75 46
Mail: luminita_raut@bulandra.ro
Web: www.bulandra.ro
TEATRUL BULANDRA s-a infiintat in 1947, in jurul personalitatii remarcabile a doamnei Lucia Sturdza Bulandra.
O data cu sosirea lui Liviu Ciulei la BULANDRA, teatrul cunoaste o perioada de emancipare artistica si de resincronizare la spiritul de avangarda al artelor. Este perioada marilor spectacole, realizate de Liviu Ciulei si Lucian Pintilie, perioada in care BULANDRA devine teatru de elita.
Anii 1970 si 1980 continua seria spectacolelor importante, create de Alexandru Tocilescu, Liviu Ciulei, Catalina Buzoianu, Valeriu Moisescu.
Anii 1990 debuteaza la BULANDRA cu succesul turneului in Marea Britanie cu Hamlet in regia lui Alexandru Tocilescu.
in 1991, la initiativa regizorului Elie Malka, BULANDRA devine membru al Uniunii Teatrelor din Europa, cel mai important for teatral continental fondat de Giorgio Strehler, alaturi de renumite companii teatrale precum: Odéon Théatre de lEurope, Piccolo Teatro di Milano, Teatre Lliure de Barcelona etc.
BULANDRA cunoaste o perioada fasta, montandu-se spectacole de mare anvergura: Visul unei nopti de vara, Desteptarea primaverii in regia lui Liviu Ciulei (1991), Teatrul comic in regia lui Silviu Purcarete (1992), Mephisto (1993), Poveste de iarna (1994), Trei surori, Julius Caesar (1995) in regia lui Alexandru Darie, Antigona (1993) in regia lui Alexandru Tocilescu, Woyzeck (1995) in regia lui Tompa Gábor, Caligula (1996) in regia lui Mihai Maniutiu, sase personaje in cautarea unui autor (1995), Copilul ingropat (1996) in regia Catalinei Buzoianu s.a.
Din 1991, BULANDRA a participat in fiecare an la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa in Germania, Ungaria, Italia (la Milano, celebrul regizor Giorgio Strehler a apreciat deosebit de elogios spectacolul Poveste de iarna regizat de Alexandru Darie), Polonia, Grecia, Suedia (la Stockholm, spectacolul Petru in regia Catalinei Buzoianu a fost elogiat de regizorul Radu Penciulescu), Rusia etc.
Seria montarilor importante continua si in noul mileniu cu Hamlet in regia lui Liviu Ciulei (2000), Unchiul Vanea (2001) si Casatoria (2003) in regia lui Yuriy Kordonskiy, Anatomie. Titus. Caderea Romei (2003) in regia lui Alexandru Darie, Oblomov (2003) in regia lui Alexandru Tocilescu.
Prezenta BULANDREI pe scenele lumii a devenit o constanta. Astfel spectacolul Jiulius Caesar a fost invitat de Teatrul Globe din Japonia in 1994, iar un an mai tarziu a participat la Festivalul Artelor din Costa Rica si la Festivalul Iberoamerican din Columbia, in 1997, Marsilia a gazduit timp de o luna patru productii ale teatrului: Patul lui Procust, sase personaje in cautarea unui autor, Woyzeck si Copilul ingropat. si lista ar trebui sa continue, fiindca realmente BULANDRA si-a prezentat spectacolele pe toate continentele, realizand turnee in Egipt, Spania, Grecia, Malta, Elvetia, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Mexic etc.
Din august 2002, sub conducerea regizorului Alexandru Darie, BULANDRA cunoaste o noua viziune artistica. Cu sprijinul primarului general al Bucurestiului, domnul Traian Basescu, s-a initiat un program coerent de schimburi culturale pe termen lung.
Sub patronajul Municipalitatii si Directiei Cultura, invatamant a Municipiului Bucuresti, atat sala Izvor, cat si sala Toma Caragiu au fost renovate - conceptia moderna apartinand arhitectului Octavian Neculai fiind inaugurate in noiembrie 2002 si respectiv noiembrie 2003.
Teatrul Act
Adresa: Calea Victoriei nr. 126, 10094 Bucureşti
Telefoane: 021.310.31.03
Fax: 021 31 03 103
Mail: info@teatrulact.ro
Web: www.teatrulact.ro
Teatrul ACT, ca instituţie culturală independentă, nesubvenţionată, s-a născut, supravieţuieşte şi îşi derulează activitatea prin bunăvoinţa şi generozitatea companiilor MOBIFON S.A. (CONNEX), sponsor fondator; ABB, sponsor din 2001 pînă în prezent şi ERICSSON, sponsor 2001, 2002.
Teatrul ACT este nevoit să îşi acopere costurile administrative prin sponsorizări, şi tot prin sponsorizări să obţină banii necesari producerii de spectacolele.
Teatrul ACT a sprijinit şi sprijină proiectele care încurajează asocierea şi colaborările între instituţiile independente în organizarea de evenimente culturale.
Telefoane: 021.310.31.03
Fax: 021 31 03 103
Mail: info@teatrulact.ro
Web: www.teatrulact.ro
Teatrul ACT, ca instituţie culturală independentă, nesubvenţionată, s-a născut, supravieţuieşte şi îşi derulează activitatea prin bunăvoinţa şi generozitatea companiilor MOBIFON S.A. (CONNEX), sponsor fondator; ABB, sponsor din 2001 pînă în prezent şi ERICSSON, sponsor 2001, 2002.
Teatrul ACT este nevoit să îşi acopere costurile administrative prin sponsorizări, şi tot prin sponsorizări să obţină banii necesari producerii de spectacolele.
Teatrul ACT a sprijinit şi sprijină proiectele care încurajează asocierea şi colaborările între instituţiile independente în organizarea de evenimente culturale.
Teatru Nou
Adresa: Piata Amzei nr 1- 3
Telefoane :
Trupa "Teatru Nou" a luat nastere in august 2006.
Este alcatuita din 4 membri: Diana Vlase, membru fondator, Alin Gheorghisan, Alina Paltineanu si Dan Ursu.
Incepand cu februarie 2007, trupa a inceput sa joace productii proprii, piese cu profunde elemente de natura sociala, care cauta sa traga un semnal de alarma asupra ignorantei si prejudecatilor.
In aceasi luna s-a inceput si un turneu national, cu o promovare agresiva care a permis accesul trupei la difertite manifestari culturale, printre care si "Festivalul de Teatru Underground de la Arad", in mai 2007, a carui juriu a apreciat nu doar jocul actoricesc, ci si profunzimea piesei.Astfel, s-a facilitat accesul la un nou Festival de Teatru, la Cluj.
Odata cu piesa "Anunt:Vand femei!", care se vrea a fi un avertisment impotriva traficului de fiinte umane, Teatru Nou se bucura de sprijinul Agentiei Nationale Impotriva Traficului de Pesroane, din cadrul Ministerului de Interne, participand activ la campania acesteia prin intermediul unui spot publicitar si printr-un turneu national cu piesa.
Despre membri:
Diana Vlase, membru fondator si scriitor al pieselor jucate de trupa, a fost castigatoarea premiului pentru cel mai bun rol feminin la festivalul Hyperion Studfest in 2006. Colaborari cu diverse televiziuni, printre care Prima Tv, Otv si Atomic tv sau radiouri:Lynx, City FM sau VP Radio.
Alin Gheorghisan-locul 3 la Festivalul de la Mamaia, 2006, colaborator in prezent al Teatrului Tandarica, colaborari cu diverse televiziuni:TVR1, Euphoria Lifestyle TV, Prima Tv, National Tv, colaborari muzicale si cu diverse teatre de revista din Bucuresti, figuratie in diferite filme de lung si scurt metraj.
Dan Ursu - angajat al Teatrului National Bucuresti.
Alina Paltineanu - absolventa a Facultati de Teatru Hyperion, in anul 2006, in prezent student la Master "Arta Spectacolului"-UNATC.
Pana in prezent, au fost sustinute peste 60 de spectacole marca "Teatru Nou", atat in Bucuresti, cat si in tara.
Telefoane :
Trupa "Teatru Nou" a luat nastere in august 2006.
Este alcatuita din 4 membri: Diana Vlase, membru fondator, Alin Gheorghisan, Alina Paltineanu si Dan Ursu.
Incepand cu februarie 2007, trupa a inceput sa joace productii proprii, piese cu profunde elemente de natura sociala, care cauta sa traga un semnal de alarma asupra ignorantei si prejudecatilor.
In aceasi luna s-a inceput si un turneu national, cu o promovare agresiva care a permis accesul trupei la difertite manifestari culturale, printre care si "Festivalul de Teatru Underground de la Arad", in mai 2007, a carui juriu a apreciat nu doar jocul actoricesc, ci si profunzimea piesei.Astfel, s-a facilitat accesul la un nou Festival de Teatru, la Cluj.
Odata cu piesa "Anunt:Vand femei!", care se vrea a fi un avertisment impotriva traficului de fiinte umane, Teatru Nou se bucura de sprijinul Agentiei Nationale Impotriva Traficului de Pesroane, din cadrul Ministerului de Interne, participand activ la campania acesteia prin intermediul unui spot publicitar si printr-un turneu national cu piesa.
Despre membri:
Diana Vlase, membru fondator si scriitor al pieselor jucate de trupa, a fost castigatoarea premiului pentru cel mai bun rol feminin la festivalul Hyperion Studfest in 2006. Colaborari cu diverse televiziuni, printre care Prima Tv, Otv si Atomic tv sau radiouri:Lynx, City FM sau VP Radio.
Alin Gheorghisan-locul 3 la Festivalul de la Mamaia, 2006, colaborator in prezent al Teatrului Tandarica, colaborari cu diverse televiziuni:TVR1, Euphoria Lifestyle TV, Prima Tv, National Tv, colaborari muzicale si cu diverse teatre de revista din Bucuresti, figuratie in diferite filme de lung si scurt metraj.
Dan Ursu - angajat al Teatrului National Bucuresti.
Alina Paltineanu - absolventa a Facultati de Teatru Hyperion, in anul 2006, in prezent student la Master "Arta Spectacolului"-UNATC.
Pana in prezent, au fost sustinute peste 60 de spectacole marca "Teatru Nou", atat in Bucuresti, cat si in tara.
joi, 18 septembrie 2008
Studioul de teatru "Casandra"
Adresa: Str. Franceză nr.9, 30102 Bucureşti
Telefoane: 021 310 35 74
Fax: 021 315 69 75
Mail: alinabiancab@yahoo.com
Web: www.unatc.ro
• Studioul Casandra a luat fiinta pe 21 ianuarie 1957.
• Primul spectacol prezentat a fost “Plicul” de Liviu Rebreanu, interpretat de studentii clasei profesorului Ion Fintesteanu, printre care Forin Piersic, Leopoldina Balanuta, regizorul Dinu Cernescu.
• Din 1957 si pana in prezent, pe aceasta scena si-au facut debutul toti marii actori si regizori romani in peste 300 de premiere teatrale studentesti.
• Studioul a constituit laboratorul de prezentare a productiilor realizate de studentii anilor terminali din toate sectiile Facultatii de Teatru.
Fiecare promotie de actori, regizori sau coregrafi realizeazã în acest spatiu experimental productiile finale.
Studioul este dotat cu:
scenã italianã cu dimensiunile 6.30 (oglinda la proscenium) 11.10 (adâncime)
- 24 stangi si rivalte la distantã de 30 cm
- pasarelã
- 141 de locuri in stal si 66 la balcon
- cabine pentru actori
- magazie de costume si recuzitã
- cabinã de lumini si sunet - cu orgã de lumini computerizatã 48 de canale si instalatie de sonorizare cu 8 canale
Telefoane: 021 310 35 74
Fax: 021 315 69 75
Mail: alinabiancab@yahoo.com
Web: www.unatc.ro
• Studioul Casandra a luat fiinta pe 21 ianuarie 1957.
• Primul spectacol prezentat a fost “Plicul” de Liviu Rebreanu, interpretat de studentii clasei profesorului Ion Fintesteanu, printre care Forin Piersic, Leopoldina Balanuta, regizorul Dinu Cernescu.
• Din 1957 si pana in prezent, pe aceasta scena si-au facut debutul toti marii actori si regizori romani in peste 300 de premiere teatrale studentesti.
• Studioul a constituit laboratorul de prezentare a productiilor realizate de studentii anilor terminali din toate sectiile Facultatii de Teatru.
Fiecare promotie de actori, regizori sau coregrafi realizeazã în acest spatiu experimental productiile finale.
Studioul este dotat cu:
scenã italianã cu dimensiunile 6.30 (oglinda la proscenium) 11.10 (adâncime)
- 24 stangi si rivalte la distantã de 30 cm
- pasarelã
- 141 de locuri in stal si 66 la balcon
- cabine pentru actori
- magazie de costume si recuzitã
- cabinã de lumini si sunet - cu orgã de lumini computerizatã 48 de canale si instalatie de sonorizare cu 8 canale
marți, 2 septembrie 2008
Palatul National al Copiiilor
Adresa: B-dul Tineretului nr.8-10, Sector 4, Bucureti
Telefoane :
Fax: 021.330.73.82
Mail: palat@paco.ro
Web: www.paco.ro
Ansamblul MELORITM a luat fiinta in anul 1979, sub tutela Palatului National al Copiilor, unde activeaza si in acest moment ca formatie de estrada si muzica religioasa. Bagheta dirijorala a fost incredintata atunci doamnei Lacramioara Mitroaica, dansa dedicand peste 20 de ani de munca si pasiune formatiei noastre. Doamna Mitroaica a realizat regia muzicala a spectacolelor si s-a implicat la fel de mult in coordonarea altor doua componente esentiale intr-un spectacol: coregrafia si costumele. In prezent avem o noua profesoara cu care, de asemenea, noi ne mandrim, doamna Elena Maria Nicolai!
Ansamblul folcloric “Românasul” reprezinta foarte exact notiu- nile de “unitate în diversitate” : unitate cu privire la planul de activitate structurat pe semestre si an scolar, unitate cu privire la modalitatea de a reprezenta scenic ceea ce se studiaza la clasa, unitate cu privire la conceptia pedagogica ; diversitatea este cea care, paradoxal, leaga ansamblul -vârste diferite, temperamente diferite, compartimente diferite, toate “topite” într-o idee de baza, pastrarea legaturilor cu arta populara traditionala.
# Pianul, alaturi de clape, este instrumentul a carui studiere poate fi începuta de elevi înca din clasa I, sau chiar mai devreme. Data fiind vârsta mica a elevului, studiul pianului îndeplineste cel putin doua functii: cunoasterea instrumentului, ca mijloc al educatiei muzicale si ulterior, auxiliar al studierii muzicii, în ipoteza ca elevul va opta pentru alt instrument sau o alta specialitate muzicala;
# studierea instrumentului, în scopul orientarii elevului spre desavârsirea sa ca pianist.
Cercul de cultura si civilizatie franceza si engleza din Palatul National al Copiilor este frecventat de copii in varsta de 6 pana la 17.
Copii mai mici sunt initiati in tainele limbilor straine si achizitioneaza aici primele notiuni de vocabular si pronuntie.
Copiii mai mari sunt fie dintre cei care, nestudiind limba straina la scoala o invata acum, ori dintre cei care vor sa se perfectioneze, sa cunoasca alte lucruri despre cultura si civilizatia tarii respective. Astfel ei obtin rezultate excelente nu numaila Olimpiadele scolare ci si la examenele sustinute la Institutul Francez sau la British Council.
Cercul de carmica din cadrul Palatului National al copiilor îsi propune sa promoveze metode de transpunere a imaginatiei creative a copilului cu ajutorul materialelor specifice acestei discipline. Parcurgând toate etapele initierii în acest domeniu fascinant, copilul va descoperi cu interes modalitati noi de exprimare dar si angrenarea într-un proces complex si stimulativ în urma caruia se contureaza o viziune speciala de abordare si concretizare a ideilor.
Urmarind obiectivele generale învatarii stenografiei, dactilografiei, corespondentei si tehnicii secretariatului, precum si a tehnoredactarii computerizate, activitatea cercului de birotica din Palatul National al Copiilor îsi propune sa contribuie, prin orele sale, la dobândirea unei tehnici rapide de scriere în viata (de la însemnarile de tot felul la care suntem obligati sa recurgem zilnic, pâna la munca mai complexa, de conceptie si redactare a unor articole, rapoarte, referate, etc.).
Formatia ALLEGRETTO a efectuat 55 de turnee internationale si a participat la peste 50 de Concursuri si Festivaluri unde a cucerit 47 de Mari Premii, Medalia de Aur, Marele premiu de interpretare, Locul I si numeroase titluri de LAUREAT. Au avut onoarea de a - i avea ca spectatori pe mari personalitati ale lumii ca Papa Ioan Paul al II lea, Laura Bush, presedintele Poloniei, Italiei, regii Jordaniei, Marocului, Belgiei si Olandei si altii. Pe tot parcursul activitatii artistice, copiii Corului ALLEGRETTO au sustinut peste 800 de Spectacole si Concete - din care mai mult de 500 - peste hotare.Au concertat pe scene de renume ca Opera Nationala din Atena - Grecia, Scena Teatrului Tognolo - Venetia si Bari - Italia, Studiourile de TV BBC din Anglia, Maroc, Jordania, Rusia, Rep. Moldova, Mongolia, Opera Nationala din Varsovia, Nancy - Franta, Istanbul - Izmir si Antalya - Turcia, Macedonia, Opera din Odessa - Ucraina, au cântat în nenumarate scoli si gradinite pentru copii si au organizat spectacole în spitale si aziluri de batrâni - pentru colecte de fonduri si actiuni de binefacere.
Pregateste copii talentati muzical (auz, voce, aptitudini instrumentale) in domeniul clasic (vioara, pian, orchestra de camera) si modern (orga electronica, solistica vocala).
Sunt admisi copii cu varsta intre 6 – 11 ani pentru invatatrea unui instrument (solistic sau orchestra) sau 6 – 11 ani pentru canto.
Cei care depasesc faza de incepator, apoi avansat intra in categoria “PERFORMANTA” si au posibilitatea de a participa la spectacolele stagiunii cultural – artistice ale Palatului National al Copiilor, la emisiuni TV, concursuri nationale si internationale de gen, spectacole si turnee pe alte scene din Bucuresti si din tara.
Telefoane :
Fax: 021.330.73.82
Mail: palat@paco.ro
Web: www.paco.ro
Ansamblul MELORITM a luat fiinta in anul 1979, sub tutela Palatului National al Copiilor, unde activeaza si in acest moment ca formatie de estrada si muzica religioasa. Bagheta dirijorala a fost incredintata atunci doamnei Lacramioara Mitroaica, dansa dedicand peste 20 de ani de munca si pasiune formatiei noastre. Doamna Mitroaica a realizat regia muzicala a spectacolelor si s-a implicat la fel de mult in coordonarea altor doua componente esentiale intr-un spectacol: coregrafia si costumele. In prezent avem o noua profesoara cu care, de asemenea, noi ne mandrim, doamna Elena Maria Nicolai!
Ansamblul folcloric “Românasul” reprezinta foarte exact notiu- nile de “unitate în diversitate” : unitate cu privire la planul de activitate structurat pe semestre si an scolar, unitate cu privire la modalitatea de a reprezenta scenic ceea ce se studiaza la clasa, unitate cu privire la conceptia pedagogica ; diversitatea este cea care, paradoxal, leaga ansamblul -vârste diferite, temperamente diferite, compartimente diferite, toate “topite” într-o idee de baza, pastrarea legaturilor cu arta populara traditionala.
# Pianul, alaturi de clape, este instrumentul a carui studiere poate fi începuta de elevi înca din clasa I, sau chiar mai devreme. Data fiind vârsta mica a elevului, studiul pianului îndeplineste cel putin doua functii: cunoasterea instrumentului, ca mijloc al educatiei muzicale si ulterior, auxiliar al studierii muzicii, în ipoteza ca elevul va opta pentru alt instrument sau o alta specialitate muzicala;
# studierea instrumentului, în scopul orientarii elevului spre desavârsirea sa ca pianist.
Cercul de cultura si civilizatie franceza si engleza din Palatul National al Copiilor este frecventat de copii in varsta de 6 pana la 17.
Copii mai mici sunt initiati in tainele limbilor straine si achizitioneaza aici primele notiuni de vocabular si pronuntie.
Copiii mai mari sunt fie dintre cei care, nestudiind limba straina la scoala o invata acum, ori dintre cei care vor sa se perfectioneze, sa cunoasca alte lucruri despre cultura si civilizatia tarii respective. Astfel ei obtin rezultate excelente nu numaila Olimpiadele scolare ci si la examenele sustinute la Institutul Francez sau la British Council.
Cercul de carmica din cadrul Palatului National al copiilor îsi propune sa promoveze metode de transpunere a imaginatiei creative a copilului cu ajutorul materialelor specifice acestei discipline. Parcurgând toate etapele initierii în acest domeniu fascinant, copilul va descoperi cu interes modalitati noi de exprimare dar si angrenarea într-un proces complex si stimulativ în urma caruia se contureaza o viziune speciala de abordare si concretizare a ideilor.
Urmarind obiectivele generale învatarii stenografiei, dactilografiei, corespondentei si tehnicii secretariatului, precum si a tehnoredactarii computerizate, activitatea cercului de birotica din Palatul National al Copiilor îsi propune sa contribuie, prin orele sale, la dobândirea unei tehnici rapide de scriere în viata (de la însemnarile de tot felul la care suntem obligati sa recurgem zilnic, pâna la munca mai complexa, de conceptie si redactare a unor articole, rapoarte, referate, etc.).
Formatia ALLEGRETTO a efectuat 55 de turnee internationale si a participat la peste 50 de Concursuri si Festivaluri unde a cucerit 47 de Mari Premii, Medalia de Aur, Marele premiu de interpretare, Locul I si numeroase titluri de LAUREAT. Au avut onoarea de a - i avea ca spectatori pe mari personalitati ale lumii ca Papa Ioan Paul al II lea, Laura Bush, presedintele Poloniei, Italiei, regii Jordaniei, Marocului, Belgiei si Olandei si altii. Pe tot parcursul activitatii artistice, copiii Corului ALLEGRETTO au sustinut peste 800 de Spectacole si Concete - din care mai mult de 500 - peste hotare.Au concertat pe scene de renume ca Opera Nationala din Atena - Grecia, Scena Teatrului Tognolo - Venetia si Bari - Italia, Studiourile de TV BBC din Anglia, Maroc, Jordania, Rusia, Rep. Moldova, Mongolia, Opera Nationala din Varsovia, Nancy - Franta, Istanbul - Izmir si Antalya - Turcia, Macedonia, Opera din Odessa - Ucraina, au cântat în nenumarate scoli si gradinite pentru copii si au organizat spectacole în spitale si aziluri de batrâni - pentru colecte de fonduri si actiuni de binefacere.
Pregateste copii talentati muzical (auz, voce, aptitudini instrumentale) in domeniul clasic (vioara, pian, orchestra de camera) si modern (orga electronica, solistica vocala).
Sunt admisi copii cu varsta intre 6 – 11 ani pentru invatatrea unui instrument (solistic sau orchestra) sau 6 – 11 ani pentru canto.
Cei care depasesc faza de incepator, apoi avansat intra in categoria “PERFORMANTA” si au posibilitatea de a participa la spectacolele stagiunii cultural – artistice ale Palatului National al Copiilor, la emisiuni TV, concursuri nationale si internationale de gen, spectacole si turnee pe alte scene din Bucuresti si din tara.
Opera Nationala din Bucuresti
Adresa: Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 70-72, 70000 Bucureşti.
Telefoane : 021.313 18 57
Fax: 021.315 78 49
Mail: onb@kappa.ro
Web: www.operanb.ro
La inceputul secolului XIX, puternica miscare a 'intelighentiei' care dorea constituirea unei culturi nationale a determinat constituirea Societatii Filarmonice din Bucuresti (1833), cu sectii de actorie, literatura si muzica, cat si clase de canto si balet. In 1836, studentii acesteia au prezentat opera Semiramide de Rossini.
Numarul muzicienilor a crescut considerabil dupa fondarea Academiei de Muzica din Bucuresti (1864), ai carei absolventi erau capabili sa interpreteze mai mult decat coruri si mici roluri in spectacolele de opera sustinute de companii italiene, franceze sau germane aflate in turneu in Principatele Romane.
Cei mai talentati dar si mai curajosi dintre ei au parasit tara, iar unii au devenit celebritati internationale: Euphrosyna Vlasto avea sa fie aclamata sub pseudonimul 'La Marcollini'; Elena Teodorini, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici-Bayreuth, Giovanni Dimitrescu, Margareta Iamandi-Nuovina, Zina de Nori erau extrem de apreciati la Scala din Milano, Metropolitan din New York, la Operele din Sankt Petersburg, Bayreuth sau Rio de Janeiro.
Cea mai stralucita soprana a acelei epoci a fost Haricleea Hartulary, pe care Saint-Saens o botezase Darclée. Interpreta a rolului Tosca in opera omonima a lui Puccini, compusa special pentru ea, Darclée era prietena apropiata cu Leoncavallo si dublura Adelinei Patti in rolul Marguerite din Faust de Gounod.
Dirijorul, compozitorul si profesorul de canto George Stephanescu, absolvent al Conservatoarelor din Bucuresti si Paris si-a pus intreaga energie in slujba fondarii companiei „Opera Romana". Lansarea trupei lirice bucurestene la 8 mai 1885, cu opera Linda de Chamounix de Donizetti cantata in romaneste, a fost un eveniment memorabil.
Varietatea repertoriului reflecta ambitiile artistice sale si ale altor promotori. Se cantau nu doar operete si vodeviluri, ci si cele mai iubite opere italiene si franceze ale unor compozitori de maxima popularitate precum Rossini, Donizetti, Bellini, Verdi, Gounod, Puccini, Wagner.
Criticilor incurajatoare din presa li se adauga prezenta a numerosi invitati straini, care plasau pe traseul turneelor lor si scena bucuresteana: Adelina Patti, Mattia Battistini, Titto Ruffo, Gemma Bellincioni, Luiza Tetrazzini, Leo Slezak, Ernest van Dyck, Pauline Lucca, Bel Sorel, Alessandro Bonci, Yvonne de Tréville sau dirijorul Felix von Weingartner.
In curand, Bucurestiul se putea mandri cu o viata culturala foarte activa in domeniul operei. Chiar si dupa ce subsidiile de stat au fost sistate din motive economice, spectacolele au continuat in imprejurarile cele mai dificile, cum ar fi perioada refugiului la Iasi din timpul primului razboi mondial.
Treptat, valoarea dovedita de trupa romana a convins autoritatile de necesitatea sustinerii ei publice. Poetul Octavian Goga, pe-atunci Ministrul Artelor si Cultelor, s-a implicat in solutionarea statutului Operei, care luase deja fiinta sub forma unei asociatii a artistilor, condusa de Ion Nonna Otescu, sub patronajul M.S. Regina Maria. In 1921, Compania a primit in sfarsit fondurile necesare pentru a deveni o institutie de stat, OPERA ROMANA. Spectacolul inaugural a fost un luxuriant Lohengrin montat de Adalbert Markowski sub bagheta lui George Enescu.
.
Generatie dupa generatie de artisti extraordinari au inflorit in deceniile urmatoare. Dirijori de renume precum George Georgescu, Egizio Massini, Alfred Alessandrescu, Ionel Perlea, Constantin Silvestri si Jean Bobescu; regizori precum Constantin Pavel, Panait Cottescu si Jean Ranzescu; cantareti precum Mihail Nasta, Romulus Vrabiescu, Jean Athanasiu, Grigore Teodorescu, Dem.Mihailescu-Toscani, Elena Roman, Alexandra Feraru, Enrichetta Rodrigo, Gheorghe Folescu, Elena Ivony, Elena Dragulinescu-Stinghe, George Niculescu-Basu, Vasile Rabega, Edgar Istratty, Aurel Costescu-Duca, Cecilia Nasta-Cerchez, Demetrescu de Sylva, Mircea Lazar, Maria Cojocareanu si Margareta Metaxa au contribuit la reputatia ei internationala.
In perioada interbelica, artisti de marca din intreaga lume au cantat pe scena Operei, in timp ce alti cantareti romani isi cladeau cariere internationale: Traian Grozavescu, Florica Cristoforeanu, Maria Cebotari, Viorica Ursuleac, Dimitrie Onofrei, Stella Roman, adevarati ambasadori ai patromoniului muzical romanesc.
Au urmat multi alti artisti faimosi, adorati de public: Petre Stefanescu-Goanga, Maria Snejina, Evantia Costinescu, Nicu Apostolescu, Dora Massini, Valentina Cretoiu, Serban Tassian, Dinu Badescu, Nicolae Secareanu, Arta Florescu, Lucia Bercescu-Turcano s.a.
In vederea Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor ce urma sa fie gazduit de Romania in luna august 1953, Opera a primit in sfarsit un sediu nou, care oferea conditii de lux in contrast puternic cu situatia sociala din tara. Cea dintai premiera de opera a avut loc pe 9 ianuarie 1954, cu Dama de pica de Ceaikovski, dupa Puskin, iar primul balet a fost Coppelia, la 10 ianuarie 1954, intr-o productie mult mai spectaculoasa decat cea anterioara.
A urmat o perioada de mare expansiune, influentata fericit de legaturile, inclusiv culturale, cu URSS. In repertoriu au intrat creatii romanesti de certa valoare, dar si lucrari de circumstanta, avand ca unic scop reflectarea vietii sociale comuniste.
Cele aproape o mie de locuri faceau fata cu greu solicitarilor publicului, se realizau inregistrari pentru Radio si Electrecord, iar colectivul era invitat sa participe la evenimentele culturale nationale. Artistii erau cunoscuti, iubiti, apreciati si recompensati cu titlul de Artist Emerit sau Artist al Poporului.
In pofida restrictiilor si interdictiilor ideologice, artistii romani erau binecunoscuti in strainatate, multi dintre ei fiind detinatori a importante premii la Concursurile Internationale de Canto de la Toulouse, Geneva, Montreal, Sofia, Rio de Janeiro, Moscova, Leipzig, Munchen, Salzburg, Barcelona, Busseto.
Beneficiind de o echipa de interpreti de cea mai inalta clasa si de unul dintre cele mai bune coruri din Europa de Est, Opera Romana din Bucuresti a devenit o scena extrem de apreciata.
Aveau sa se afirme pe scenele cele mai mari ale lumii Ion Buzea, Elena Cernei, Viorica Coretez, Ileana Cotrubas, Octav Enigarescu, Arta Florescu, Nicolae Herlea, Dan Iordachescu, Marina Krilovici, Eugenia Moldoveanu, Valentin Teodorian, Cornel Stavru, Octavian Naghiu, Teodora Lucaciu, David Ohanesian, Zenaida Pally, Ion Pisso, Maria Slatinaru, Ludovic Spiess, Eduard Tumageanian, Sanda Sandru, Constantin Gabor, Vasile Martinoiu si Silvia Voinea, la Metropolitan, Scala din Milano, Royal Opera „Covent Garden", Paris, Moscova etc.
Incepand din 1990, problemele politice disparute dupa caderea regimului comunist au fost inlocuite de cele financiare. Cu toate acestea, s-a continuat reluarea unor titluri in montari noi (Faust, Boema, Nunta lui Figaro, Traviata) sau a unor titluri in premiera (Pescuitorii de perle, Mefistofele), iar echipa de interpreti a fost fundamental intinerita, in special pe timpul directoratului lui Ludovic Spiess.
În pleiada cantaretilor de frunte din ultima perioada se inscriu Sever Barnea, Iordache Basalic, Marius Brenciu, Dorina Chesei, Mariana Colpos, Stefan Ignat, Mihnea Lamatic, Robert Nagy, Mihaela Stanciu, Roxana Briban, Felicia Filip s.a.
Telefoane : 021.313 18 57
Fax: 021.315 78 49
Mail: onb@kappa.ro
Web: www.operanb.ro
La inceputul secolului XIX, puternica miscare a 'intelighentiei' care dorea constituirea unei culturi nationale a determinat constituirea Societatii Filarmonice din Bucuresti (1833), cu sectii de actorie, literatura si muzica, cat si clase de canto si balet. In 1836, studentii acesteia au prezentat opera Semiramide de Rossini.
Numarul muzicienilor a crescut considerabil dupa fondarea Academiei de Muzica din Bucuresti (1864), ai carei absolventi erau capabili sa interpreteze mai mult decat coruri si mici roluri in spectacolele de opera sustinute de companii italiene, franceze sau germane aflate in turneu in Principatele Romane.
Cei mai talentati dar si mai curajosi dintre ei au parasit tara, iar unii au devenit celebritati internationale: Euphrosyna Vlasto avea sa fie aclamata sub pseudonimul 'La Marcollini'; Elena Teodorini, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici-Bayreuth, Giovanni Dimitrescu, Margareta Iamandi-Nuovina, Zina de Nori erau extrem de apreciati la Scala din Milano, Metropolitan din New York, la Operele din Sankt Petersburg, Bayreuth sau Rio de Janeiro.
Cea mai stralucita soprana a acelei epoci a fost Haricleea Hartulary, pe care Saint-Saens o botezase Darclée. Interpreta a rolului Tosca in opera omonima a lui Puccini, compusa special pentru ea, Darclée era prietena apropiata cu Leoncavallo si dublura Adelinei Patti in rolul Marguerite din Faust de Gounod.
Dirijorul, compozitorul si profesorul de canto George Stephanescu, absolvent al Conservatoarelor din Bucuresti si Paris si-a pus intreaga energie in slujba fondarii companiei „Opera Romana". Lansarea trupei lirice bucurestene la 8 mai 1885, cu opera Linda de Chamounix de Donizetti cantata in romaneste, a fost un eveniment memorabil.
Varietatea repertoriului reflecta ambitiile artistice sale si ale altor promotori. Se cantau nu doar operete si vodeviluri, ci si cele mai iubite opere italiene si franceze ale unor compozitori de maxima popularitate precum Rossini, Donizetti, Bellini, Verdi, Gounod, Puccini, Wagner.
Criticilor incurajatoare din presa li se adauga prezenta a numerosi invitati straini, care plasau pe traseul turneelor lor si scena bucuresteana: Adelina Patti, Mattia Battistini, Titto Ruffo, Gemma Bellincioni, Luiza Tetrazzini, Leo Slezak, Ernest van Dyck, Pauline Lucca, Bel Sorel, Alessandro Bonci, Yvonne de Tréville sau dirijorul Felix von Weingartner.
In curand, Bucurestiul se putea mandri cu o viata culturala foarte activa in domeniul operei. Chiar si dupa ce subsidiile de stat au fost sistate din motive economice, spectacolele au continuat in imprejurarile cele mai dificile, cum ar fi perioada refugiului la Iasi din timpul primului razboi mondial.
Treptat, valoarea dovedita de trupa romana a convins autoritatile de necesitatea sustinerii ei publice. Poetul Octavian Goga, pe-atunci Ministrul Artelor si Cultelor, s-a implicat in solutionarea statutului Operei, care luase deja fiinta sub forma unei asociatii a artistilor, condusa de Ion Nonna Otescu, sub patronajul M.S. Regina Maria. In 1921, Compania a primit in sfarsit fondurile necesare pentru a deveni o institutie de stat, OPERA ROMANA. Spectacolul inaugural a fost un luxuriant Lohengrin montat de Adalbert Markowski sub bagheta lui George Enescu.
.
Generatie dupa generatie de artisti extraordinari au inflorit in deceniile urmatoare. Dirijori de renume precum George Georgescu, Egizio Massini, Alfred Alessandrescu, Ionel Perlea, Constantin Silvestri si Jean Bobescu; regizori precum Constantin Pavel, Panait Cottescu si Jean Ranzescu; cantareti precum Mihail Nasta, Romulus Vrabiescu, Jean Athanasiu, Grigore Teodorescu, Dem.Mihailescu-Toscani, Elena Roman, Alexandra Feraru, Enrichetta Rodrigo, Gheorghe Folescu, Elena Ivony, Elena Dragulinescu-Stinghe, George Niculescu-Basu, Vasile Rabega, Edgar Istratty, Aurel Costescu-Duca, Cecilia Nasta-Cerchez, Demetrescu de Sylva, Mircea Lazar, Maria Cojocareanu si Margareta Metaxa au contribuit la reputatia ei internationala.
In perioada interbelica, artisti de marca din intreaga lume au cantat pe scena Operei, in timp ce alti cantareti romani isi cladeau cariere internationale: Traian Grozavescu, Florica Cristoforeanu, Maria Cebotari, Viorica Ursuleac, Dimitrie Onofrei, Stella Roman, adevarati ambasadori ai patromoniului muzical romanesc.
Au urmat multi alti artisti faimosi, adorati de public: Petre Stefanescu-Goanga, Maria Snejina, Evantia Costinescu, Nicu Apostolescu, Dora Massini, Valentina Cretoiu, Serban Tassian, Dinu Badescu, Nicolae Secareanu, Arta Florescu, Lucia Bercescu-Turcano s.a.
In vederea Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor ce urma sa fie gazduit de Romania in luna august 1953, Opera a primit in sfarsit un sediu nou, care oferea conditii de lux in contrast puternic cu situatia sociala din tara. Cea dintai premiera de opera a avut loc pe 9 ianuarie 1954, cu Dama de pica de Ceaikovski, dupa Puskin, iar primul balet a fost Coppelia, la 10 ianuarie 1954, intr-o productie mult mai spectaculoasa decat cea anterioara.
A urmat o perioada de mare expansiune, influentata fericit de legaturile, inclusiv culturale, cu URSS. In repertoriu au intrat creatii romanesti de certa valoare, dar si lucrari de circumstanta, avand ca unic scop reflectarea vietii sociale comuniste.
Cele aproape o mie de locuri faceau fata cu greu solicitarilor publicului, se realizau inregistrari pentru Radio si Electrecord, iar colectivul era invitat sa participe la evenimentele culturale nationale. Artistii erau cunoscuti, iubiti, apreciati si recompensati cu titlul de Artist Emerit sau Artist al Poporului.
In pofida restrictiilor si interdictiilor ideologice, artistii romani erau binecunoscuti in strainatate, multi dintre ei fiind detinatori a importante premii la Concursurile Internationale de Canto de la Toulouse, Geneva, Montreal, Sofia, Rio de Janeiro, Moscova, Leipzig, Munchen, Salzburg, Barcelona, Busseto.
Beneficiind de o echipa de interpreti de cea mai inalta clasa si de unul dintre cele mai bune coruri din Europa de Est, Opera Romana din Bucuresti a devenit o scena extrem de apreciata.
Aveau sa se afirme pe scenele cele mai mari ale lumii Ion Buzea, Elena Cernei, Viorica Coretez, Ileana Cotrubas, Octav Enigarescu, Arta Florescu, Nicolae Herlea, Dan Iordachescu, Marina Krilovici, Eugenia Moldoveanu, Valentin Teodorian, Cornel Stavru, Octavian Naghiu, Teodora Lucaciu, David Ohanesian, Zenaida Pally, Ion Pisso, Maria Slatinaru, Ludovic Spiess, Eduard Tumageanian, Sanda Sandru, Constantin Gabor, Vasile Martinoiu si Silvia Voinea, la Metropolitan, Scala din Milano, Royal Opera „Covent Garden", Paris, Moscova etc.
Incepand din 1990, problemele politice disparute dupa caderea regimului comunist au fost inlocuite de cele financiare. Cu toate acestea, s-a continuat reluarea unor titluri in montari noi (Faust, Boema, Nunta lui Figaro, Traviata) sau a unor titluri in premiera (Pescuitorii de perle, Mefistofele), iar echipa de interpreti a fost fundamental intinerita, in special pe timpul directoratului lui Ludovic Spiess.
În pleiada cantaretilor de frunte din ultima perioada se inscriu Sever Barnea, Iordache Basalic, Marius Brenciu, Dorina Chesei, Mariana Colpos, Stefan Ignat, Mihnea Lamatic, Robert Nagy, Mihaela Stanciu, Roxana Briban, Felicia Filip s.a.
La Scena
Adresa: Calea Calarasilor nr. 55, sector 3
Telefoane :
Fax: 021 / 320 53 59
Mail: office@lascena.ro
Web: www.lascena.ro
Spectacolele de teatru au un regim aparte in structura organizatorica a Clubului La Scena, care si-a facut un scop din a promova actori sau trupe de actori, contribuind in acest fel la imbogatirea peisajului teatral romanesc. La inceput, pe o scena mica s-au prezentat one-man show-uri, de aproximativ 20 de minute, gandite pentru 30-40 de spectatori. Apoi, s-au jucat aici spectacole de o ora. Toti realizatorii acestor momente teatrale sunt actori tineri si talentati, majoritatea laureati ai diverselor editii ale Galei Tanarului Actor Hop: Pavel Bartos, Clara Flores, Marius Chivu, Cerasela Constantin, Marian Ionescu, Natalie Ester si Adrian Vancica.
Telefoane :
Fax: 021 / 320 53 59
Mail: office@lascena.ro
Web: www.lascena.ro
Spectacolele de teatru au un regim aparte in structura organizatorica a Clubului La Scena, care si-a facut un scop din a promova actori sau trupe de actori, contribuind in acest fel la imbogatirea peisajului teatral romanesc. La inceput, pe o scena mica s-au prezentat one-man show-uri, de aproximativ 20 de minute, gandite pentru 30-40 de spectatori. Apoi, s-au jucat aici spectacole de o ora. Toti realizatorii acestor momente teatrale sunt actori tineri si talentati, majoritatea laureati ai diverselor editii ale Galei Tanarului Actor Hop: Pavel Bartos, Clara Flores, Marius Chivu, Cerasela Constantin, Marian Ionescu, Natalie Ester si Adrian Vancica.
La Motoare - Laptaria lu' Enache
Adresa: Bd. Nicolae Balcescu nr. 2
Telefoane :
Bar cu o capacitate de 150 locuri, bauturi alcolice si non alcoolice, jazz, blues, concerte live la sfirsit de saptamana sau daca este vara terasa "La motoare" pe TNB.
Telefoane :
Bar cu o capacitate de 150 locuri, bauturi alcolice si non alcoolice, jazz, blues, concerte live la sfirsit de saptamana sau daca este vara terasa "La motoare" pe TNB.
Compania Orion Balet
Adresa: Str. Gutenberg, Nr. 19, 50028 Bucureşti.
Telefoane : 021.315 95 17 021.315 95 17
Fax: 021.315 95 17
Telefoane : 021.315 95 17 021.315 95 17
Fax: 021.315 95 17
Circul Globus
Adresa: Str. Aleea Circului nr. 15, sector 2, 21104 Bucuresti.
Telefoane : 021.210 51 52 021.210 51 52
Fax: 021.210 28 60
Mail: office@circulglobus.ro
Web: www.circulglobus.ro
Pe calea Victoriei inca mai exista cateva locuri ce si-au castigat o rezonanta aparte inca din perioada interbelica, iar artistii nostri au adus un omagiu acestor simboluri ale Bucurestilor, prezentand live cateva momente din showul de cabaret: prima oprire a carelor a fost la Capsa, celebrul local devenind pentru o seara gazda dansului care defineste insasi ideea de cabaret: can-can. Ultima oprire a fost la restaurantul Caru cu Bere, locul fiind rezervat aparitiei pe scena a privighetorii muzicii populare romanesti - Maria Tanase.
Aceste cateva momente din Micul Paris, evenimentul cultural diferit de tot ceea ce ofera agenda culturala bucuresteana, au readus in actualitate atmosfera romantica si relaxanta a perioadei interbelice, deseori povestita cu mult drag de catre bunicii nostri.
Traditia face ca de aproape 31 de ani incoace, in Principatul Monaco sa se desfasoare cel mai important festival din lumea circului. Festivalul International de Circ de la Monte Carlo este topul manifestarilor de acest gen, Campionatul Mondial al artei de circ. Excelenta Sa, regretatul Print Rainier de Monaco, fondatorul acestui eveniment, a reusit sa redefineasca spectacolul de circ, distantandu-l pentru totdeauna de impresiile periorative, de imaginea de balci asociat doar cu praful, rumegusul si mirosul de animale. A aratat tuturor ca spectacolul de circ este o arta si l-a transformat intr-un festival care, prin valoarea lui, poate rivaliza cu decernarea premiilor Oscar.
Telefoane : 021.210 51 52 021.210 51 52
Fax: 021.210 28 60
Mail: office@circulglobus.ro
Web: www.circulglobus.ro
Pe calea Victoriei inca mai exista cateva locuri ce si-au castigat o rezonanta aparte inca din perioada interbelica, iar artistii nostri au adus un omagiu acestor simboluri ale Bucurestilor, prezentand live cateva momente din showul de cabaret: prima oprire a carelor a fost la Capsa, celebrul local devenind pentru o seara gazda dansului care defineste insasi ideea de cabaret: can-can. Ultima oprire a fost la restaurantul Caru cu Bere, locul fiind rezervat aparitiei pe scena a privighetorii muzicii populare romanesti - Maria Tanase.
Aceste cateva momente din Micul Paris, evenimentul cultural diferit de tot ceea ce ofera agenda culturala bucuresteana, au readus in actualitate atmosfera romantica si relaxanta a perioadei interbelice, deseori povestita cu mult drag de catre bunicii nostri.
Traditia face ca de aproape 31 de ani incoace, in Principatul Monaco sa se desfasoare cel mai important festival din lumea circului. Festivalul International de Circ de la Monte Carlo este topul manifestarilor de acest gen, Campionatul Mondial al artei de circ. Excelenta Sa, regretatul Print Rainier de Monaco, fondatorul acestui eveniment, a reusit sa redefineasca spectacolul de circ, distantandu-l pentru totdeauna de impresiile periorative, de imaginea de balci asociat doar cu praful, rumegusul si mirosul de animale. A aratat tuturor ca spectacolul de circ este o arta si l-a transformat intr-un festival care, prin valoarea lui, poate rivaliza cu decernarea premiilor Oscar.
Casa de cultura a studentilor Bucuresti
Adresa: Calea Plevnei nr.61, 010223 Bucuresti, sector 1
Telefoane : 021.3152542; 021.315.15.58
Fax: 021. 3121920
Mail: ccs@ccs.ro
Web: www.ccs.ro
Casa de Cultura a Studentilor este institutie publica, cu personalitate juridica,in subordinea Autoritati Nationale pentru Tineret.Îsi desfasoara activitatea în conformitate cu normele juridice legale în vigoare (HG 85/2003, HG 411/2004, HG 801/2004, OMEC4406/2002).
Construita din initiativa domnului Stelian Popescu – presedintele societatii anonime „Universul” de antrepriza ing. Emil Prager sub controlul prof. arh. Petre Antonescu, cladirea a fost inaugurata pe 18 noiembrie 1937. Generatiilor trecutelor decenii le este cunoscuta sub denumirea de Casa de Cultura a Studentilor „Grigore Preoteasa” nume ce l-a purtat din 1957 pâna in 1982. De la infiintare si pana in anul 2004 s-a aflat in subordinea Ministerului Educatiei.
Conform regulamentului de functionare, Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti asigura conditiile de organizare si desfasurare a actiunilor culturale, educative, stiintifice, artistice, turistice, distractive si de agrement precum si a altor manifestari specifice pentru studenti atât pe plan intern cât si pe plan international antrenându-i pe acestia in conceperea si realizarea programelor de activitate in afara oricaror forme de activitati politice.
Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti a fost si este un loc deschis tuturor studentilor ce vor sa-si împlineasca un hobby în timpul liber, este un loc ce ofera cadrul ca aici sa aiba loc manifestari cultural artistice, sociale si educative în care primeaza calitatea .
Aici s-au nascut , au visat si s-au realizat artisti consacrati ai culturii noastre, formatii azi cunoscute : Basorelief, Sincron, Mondial, FFN, Rosu si Negru, Holograf, Timpuri Noi, Voltaj, actori, regizori, cineasti, folk-isti, grupul SONG, etc.(o nominalizare ar nedreptati pe cei omisi).
Pe aici au trecut (în cadrul manifestarilor curente) nume de rezonanta ale culturii si civilizatiei românesti si universale:Tudor Arghezi, Pastorel Teodoreanu, academician Grigore Moisil, Ion Vianu, Arcadie Percec, Ion Hobana, Marin Preda, Tudor Gheorghe,Nicolae Manolescu, parintele Galeriu, academician Virgil Cândea, Lucian Pintilie, Andrei Serban, Johnny Raducanu, Alvin Tofler, ambasadorul SUA la Bucuresti (in anii 1970) d-l Harry Barnes jr., d-l Sidney Geist, directorul muzeului Gugenheim din New York.
Avem colaborari permanente cu organisme guvernamentale sau organizatii neguvernamentale dintre care putem mentiona Ministerul Culturii si Cultelor, Societatea Cultural Artistica de Tineret "Concret", Fundatia Culturala "Sound", Fundatia pentru Tineret a Municipiului Bucuresti, Cluburi de turism pentru tineret, Agentia pentru Sprijinirea Studentilor, Asociatii Studentesti, Federatia Patronala din Turism, Autoritati publice locale, Casele de Cultura ale Studentilor din tara.
Aici au sediu permanent Clubul ecologic UNESCO Pro Natura, Federatia Româna a Asociatilor Cluburilor si Centrelor UNESCO, Uniunea Nationala a Cinecluburilor si primul Cineclub Studentesc din România "Stud Film".
Aici, orice student isi poate transforma in realitate un hobby care se inscrie în limitele bunului simt fiindca aici ai "O sansa pentru timpul tau liber!".
Un cotidian al anului 1937 remarca :
« Pe calea binelui obstesc, realizatorii (casei studentesti n.n.) au satisfactia de a fi realizat o opera trainica. Cei care au contribuit cu atâta tragere de inima la aceasta înfaptuire pot avea multumirea sufleteasca de a fi oferit studentilor români o casa vrednica de ei."
De aceea putem afirma ca STUDENTII DE IERI,DE AZI SI DE MÂINE AU DATORIA SI DREPTUL CA NOI SA EXISTAM.
Telefoane : 021.3152542; 021.315.15.58
Fax: 021. 3121920
Mail: ccs@ccs.ro
Web: www.ccs.ro
Casa de Cultura a Studentilor este institutie publica, cu personalitate juridica,in subordinea Autoritati Nationale pentru Tineret.Îsi desfasoara activitatea în conformitate cu normele juridice legale în vigoare (HG 85/2003, HG 411/2004, HG 801/2004, OMEC4406/2002).
Construita din initiativa domnului Stelian Popescu – presedintele societatii anonime „Universul” de antrepriza ing. Emil Prager sub controlul prof. arh. Petre Antonescu, cladirea a fost inaugurata pe 18 noiembrie 1937. Generatiilor trecutelor decenii le este cunoscuta sub denumirea de Casa de Cultura a Studentilor „Grigore Preoteasa” nume ce l-a purtat din 1957 pâna in 1982. De la infiintare si pana in anul 2004 s-a aflat in subordinea Ministerului Educatiei.
Conform regulamentului de functionare, Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti asigura conditiile de organizare si desfasurare a actiunilor culturale, educative, stiintifice, artistice, turistice, distractive si de agrement precum si a altor manifestari specifice pentru studenti atât pe plan intern cât si pe plan international antrenându-i pe acestia in conceperea si realizarea programelor de activitate in afara oricaror forme de activitati politice.
Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti a fost si este un loc deschis tuturor studentilor ce vor sa-si împlineasca un hobby în timpul liber, este un loc ce ofera cadrul ca aici sa aiba loc manifestari cultural artistice, sociale si educative în care primeaza calitatea .
Aici s-au nascut , au visat si s-au realizat artisti consacrati ai culturii noastre, formatii azi cunoscute : Basorelief, Sincron, Mondial, FFN, Rosu si Negru, Holograf, Timpuri Noi, Voltaj, actori, regizori, cineasti, folk-isti, grupul SONG, etc.(o nominalizare ar nedreptati pe cei omisi).
Pe aici au trecut (în cadrul manifestarilor curente) nume de rezonanta ale culturii si civilizatiei românesti si universale:Tudor Arghezi, Pastorel Teodoreanu, academician Grigore Moisil, Ion Vianu, Arcadie Percec, Ion Hobana, Marin Preda, Tudor Gheorghe,Nicolae Manolescu, parintele Galeriu, academician Virgil Cândea, Lucian Pintilie, Andrei Serban, Johnny Raducanu, Alvin Tofler, ambasadorul SUA la Bucuresti (in anii 1970) d-l Harry Barnes jr., d-l Sidney Geist, directorul muzeului Gugenheim din New York.
Avem colaborari permanente cu organisme guvernamentale sau organizatii neguvernamentale dintre care putem mentiona Ministerul Culturii si Cultelor, Societatea Cultural Artistica de Tineret "Concret", Fundatia Culturala "Sound", Fundatia pentru Tineret a Municipiului Bucuresti, Cluburi de turism pentru tineret, Agentia pentru Sprijinirea Studentilor, Asociatii Studentesti, Federatia Patronala din Turism, Autoritati publice locale, Casele de Cultura ale Studentilor din tara.
Aici au sediu permanent Clubul ecologic UNESCO Pro Natura, Federatia Româna a Asociatilor Cluburilor si Centrelor UNESCO, Uniunea Nationala a Cinecluburilor si primul Cineclub Studentesc din România "Stud Film".
Aici, orice student isi poate transforma in realitate un hobby care se inscrie în limitele bunului simt fiindca aici ai "O sansa pentru timpul tau liber!".
Un cotidian al anului 1937 remarca :
« Pe calea binelui obstesc, realizatorii (casei studentesti n.n.) au satisfactia de a fi realizat o opera trainica. Cei care au contribuit cu atâta tragere de inima la aceasta înfaptuire pot avea multumirea sufleteasca de a fi oferit studentilor români o casa vrednica de ei."
De aceea putem afirma ca STUDENTII DE IERI,DE AZI SI DE MÂINE AU DATORIA SI DREPTUL CA NOI SA EXISTAM.
Cafe DEKO
Adresa: Bdul. Nicolae Balcescu nr. 2 (TNB - etaj 1 - intrare Laptarie). Tel.: 312 97 38
Telefoane :
Telefoane :
Ateneul Roman
Adresa: Bucuresti, Str. Franklin nr.1
Telefoane :
Fax: 021 312 29 83
In zilele noastre, orchestra Filarmonicii "George Enescu" a redevenit unul dintre ansamblurile simfonice europene de elita, sustinand la sediu doua concerte pe saptamana.
In toamna anului 2002, orchestra a desfasurat un turneu in Japonia si unul in Germania.
In perioadele cand orchestra este plecata, programele institutiiei sunt sustinute de corul academic, de formatiile camerale, si de invitatii din afara.
Ei sustin recitaluri in Sala mare sau in Sala "Studio" a Ateneului Roman, aproape in fiecare zi de la ora 19, iar la sfarsitul saptamanii chiar si in regim de matineu, de la ora 11.
De mai bine de 10 ani, destinele Filarmonicii "George Enescu" sunt conduse de Cristian Mandeal, care este si prim dirijor.
Cu o intensa activitate internationala, Cristian Mandeal este dirijor invitat sau permanent si director artistic al mai multor orchestre din lume, precum si director al Festivalului International "George Enescu" (in 2001 si 2003).
Sub directia sa au inceput, in 1991, lucrarile de restaurare ale Ateneului si in acelasi an a luat nastere Orchestra de Camera a Filarmonicii "George Enescu".
In aceeasi perioada, Sergiu Celibidache a devenit director de onoare al institutiei.
Dirijor colaborator permanent al Filarmonicii este in acest moment Horia Andreescu, dirijor principal invitat este Sergiu Comissiona, iar solisti concertisti sunt Valentin Gheorghiu si Marin Cazacu.
Printre solistii instrumentisti descoperim nume precum Nicolae Licaret, Aurelian-Octav Popa, Virgil Francu sau Ion Ivan Roncea.
Telefoane :
Fax: 021 312 29 83
In zilele noastre, orchestra Filarmonicii "George Enescu" a redevenit unul dintre ansamblurile simfonice europene de elita, sustinand la sediu doua concerte pe saptamana.
In toamna anului 2002, orchestra a desfasurat un turneu in Japonia si unul in Germania.
In perioadele cand orchestra este plecata, programele institutiiei sunt sustinute de corul academic, de formatiile camerale, si de invitatii din afara.
Ei sustin recitaluri in Sala mare sau in Sala "Studio" a Ateneului Roman, aproape in fiecare zi de la ora 19, iar la sfarsitul saptamanii chiar si in regim de matineu, de la ora 11.
De mai bine de 10 ani, destinele Filarmonicii "George Enescu" sunt conduse de Cristian Mandeal, care este si prim dirijor.
Cu o intensa activitate internationala, Cristian Mandeal este dirijor invitat sau permanent si director artistic al mai multor orchestre din lume, precum si director al Festivalului International "George Enescu" (in 2001 si 2003).
Sub directia sa au inceput, in 1991, lucrarile de restaurare ale Ateneului si in acelasi an a luat nastere Orchestra de Camera a Filarmonicii "George Enescu".
In aceeasi perioada, Sergiu Celibidache a devenit director de onoare al institutiei.
Dirijor colaborator permanent al Filarmonicii este in acest moment Horia Andreescu, dirijor principal invitat este Sergiu Comissiona, iar solisti concertisti sunt Valentin Gheorghiu si Marin Cazacu.
Printre solistii instrumentisti descoperim nume precum Nicolae Licaret, Aurelian-Octav Popa, Virgil Francu sau Ion Ivan Roncea.
Asociaţia Culturală InDArt
Adresa: acindart@gmail.com
Telefoane :
Fax: 021.241.73.05
Mail: acindart@gmail.com
Web: www.indart.ro
La începutul anului 2006 a luat fiinţă Asociaţia Culturală InDArt cu deviza Educaţie prin Artă.
InDArt are ca scop:
Crearea unui cadru educaţional prin activităţi artistice;
Implicarea membrilor asociaţiei în activităţi culturale destinate mediului rural şi urban care să asigure dezvoltarea abilităţilor artistice a acestora;
Implicarea în realizarea unor manifestari culturale cu caracter social, educativ;
Promovarea oricărui act cultural în medii sociale defavorizate;
Promovarea valorilor autentice şi a tinerilor artişti prin spectacole de înaltă ţinută culturală;
Promovarea, stabilirea şi dezvoltarea contactelor internaţionale, schimburi interculturale cu alte organizaţii similare;
Promovarea mediului cultural şi social românesc.
Pentru realizarea scopului declarat, InDArt îşi propune realizarea următoarelor activităţi:
1.organizarea de cursuri de pregătire pentru:
teatru, dans, muzică, film, artă fotografică, grafică, pictură, sculptură, modelling
2.realizarea de spectacole care să susţină scopul asociaţiei
3.realizarea şi editarea de cărţi, publicaţii periodice, pliante, afişe, broşuri, programe informatice şi alte materiale informative
4.organizarea de expoziţii, seminarii, conferinţe, festivaluri, dezbateri publice, lansări de carte, şcoli de vară, tabere de creaţie, schmburi culturale, work shop-uri, evenimente care să
susţină scopul asociaţiei
5.dezvoltarea de programe proprii şi în regim de parteneriat cu autorităţile publice din ţară şi din străinătate
6.încurajarea contactelor între mediul cultural şi cel educaţional
7.dezvoltarea unor activităţi economice proprii în vederea autofinanţării, care să susţină scopul asociaţiei
Secţiunile InDArt sunt: TEATRU, MUZICA si DANS
In decursul celor 2 ani de activitate Asociatia Culturala InDArt, prin membrii sai, a fost prezenta activ in cadrul a numeroase evenimente si proiecte care au avut ca scop
PROMOVAREA CULTURII, incercand sa educe publicul tanar spre o constiinta europeana, culturala si civica.
Membrii InDArt au vârste diferite, cuprinse între 15 şi 30 de ani, studenţi şi elevi, pasionaţi de teatru, muzică, dans, literatură.
Proiecte:
Unul din cele mai mari proiecte la care am participat este «Programul European - Noaptea Muzeelor – 20 mai 2006», unde în colaborare cu Muzeul Antipa am realizat un spectacol de prezentare a costumelor traditionale si obiceiurilor specifice unor comunitati tribale.
Un alt proiect de interes naţional la care am fost invitaţi este Festivalul FânFest – Rosia Montană, 24-26 august 2007.
Printre colaborările pe care le-am avut în aceşti doi ani se numără:
Centrul Cultural al Ministerul Administraţiei şi Reformei Administrative,
Centrul Cultural al Municipiului Pitesti
Organizatia "Team Work",
Asociaţia "ART FUSION",
Asociaţia "MAIART",
Asociaţia "FILS" – departamentul de franceză
Fundatia erou Aviator cap. Alexandru Serbanescu
Universitatea Politehnică Bucureşti,
Teatrul Liric din Craiova în Parteneriat cu Mitropolia Olteniei,
Muzeul Literaturii Române,
Muzeul Antipa,
Muzeul Şuţu,
Galeriile Sigma,
Cenaclu Ioan Tecsa,
Cenaclul de Seară
Cenaclul Poezie.ro
Cenaclul Bocancul Literar
Trupa de teatru OMNES,
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Sector 1,
Organizatiei Pheonix Carita,
Centrul international de tineret V.I.A Phoenix,
Scoala elementara din Poenari – Prahova
De asemenea, InDArt a participat la festivaluri de umor, muzică şi teatru din Bucureşti şi din ţară din care amintim: festivalurile de umor de la Găeşti, Vaslui, Feteşti, Festivalul de teatru şi muzică Maiart.
Unul dintre primele proiecte iniţiate de Asociaţia Culturală InDArt este PLUMBUITA, desfăşurat în perioada 28 Mai 2006 – 24 Iunie 2006, care a avut drept scop promovarea actului cultural în zone defavorizate şi pentru persoane cu dizabilităţi fizice. Astfel, în Bucureşti, prin colaborarea cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Sector 1, am adus în faţa copiilor din centrele de plasament scene de viaţă care le-au adus zâmbetul pe buze. Prin amabilitatea Mitropoliei Olteniei am făcut o vizită Aşezământului Rezidenţial de Reabilitare şi Recuperare Socio-medicală "Sf.Dimitrie cel Nou" din orasul Filiaşi, unde am adus un strop de bucurie şi daruri celor aflaţi în nevoie. Ultima etapă a proiectului s-a
desfăşurat în Comuna Poienari, la şcoala din localitate.
Actualul proiect, "Cercei cu Diamante", este un spectacol de regie şi teatru neconvenţinal care aduce în faţa spectatorilor zbateri specifice fiinţei umane. Acest spectacol s-a jucat în Bucureşti şi se pregăteşte un turneu naţional, fiind deja stabilite contacte cu teatrele din câteva oraşe cum ar fi Buzău, Brăila, Braşov, Iaşi, Arad, Oţelul Roşu, Craiova, Bacău, Feteşti, Găeşti, Vaslui. Aceste spectacole vor fi gratuite!
Asociatia a organizat lansări de carte pentru scriitorii: Ioan D Goia, Elena Toma, Liviu Nanu, Camelia Petre, Ovidiu Oană Pârâu, Anne Marie Bejliu, Petre Flueraşu, Cristi Vasilică, Daniel Dumitru Darie.
Pentru anul in curs InDArt isi propune organizarea Festivalului de Teatru "AMA-torissima", dedicat trupelor de teatru de amatori din ţară.
Telefoane :
Fax: 021.241.73.05
Mail: acindart@gmail.com
Web: www.indart.ro
La începutul anului 2006 a luat fiinţă Asociaţia Culturală InDArt cu deviza Educaţie prin Artă.
InDArt are ca scop:
Crearea unui cadru educaţional prin activităţi artistice;
Implicarea membrilor asociaţiei în activităţi culturale destinate mediului rural şi urban care să asigure dezvoltarea abilităţilor artistice a acestora;
Implicarea în realizarea unor manifestari culturale cu caracter social, educativ;
Promovarea oricărui act cultural în medii sociale defavorizate;
Promovarea valorilor autentice şi a tinerilor artişti prin spectacole de înaltă ţinută culturală;
Promovarea, stabilirea şi dezvoltarea contactelor internaţionale, schimburi interculturale cu alte organizaţii similare;
Promovarea mediului cultural şi social românesc.
Pentru realizarea scopului declarat, InDArt îşi propune realizarea următoarelor activităţi:
1.organizarea de cursuri de pregătire pentru:
teatru, dans, muzică, film, artă fotografică, grafică, pictură, sculptură, modelling
2.realizarea de spectacole care să susţină scopul asociaţiei
3.realizarea şi editarea de cărţi, publicaţii periodice, pliante, afişe, broşuri, programe informatice şi alte materiale informative
4.organizarea de expoziţii, seminarii, conferinţe, festivaluri, dezbateri publice, lansări de carte, şcoli de vară, tabere de creaţie, schmburi culturale, work shop-uri, evenimente care să
susţină scopul asociaţiei
5.dezvoltarea de programe proprii şi în regim de parteneriat cu autorităţile publice din ţară şi din străinătate
6.încurajarea contactelor între mediul cultural şi cel educaţional
7.dezvoltarea unor activităţi economice proprii în vederea autofinanţării, care să susţină scopul asociaţiei
Secţiunile InDArt sunt: TEATRU, MUZICA si DANS
In decursul celor 2 ani de activitate Asociatia Culturala InDArt, prin membrii sai, a fost prezenta activ in cadrul a numeroase evenimente si proiecte care au avut ca scop
PROMOVAREA CULTURII, incercand sa educe publicul tanar spre o constiinta europeana, culturala si civica.
Membrii InDArt au vârste diferite, cuprinse între 15 şi 30 de ani, studenţi şi elevi, pasionaţi de teatru, muzică, dans, literatură.
Proiecte:
Unul din cele mai mari proiecte la care am participat este «Programul European - Noaptea Muzeelor – 20 mai 2006», unde în colaborare cu Muzeul Antipa am realizat un spectacol de prezentare a costumelor traditionale si obiceiurilor specifice unor comunitati tribale.
Un alt proiect de interes naţional la care am fost invitaţi este Festivalul FânFest – Rosia Montană, 24-26 august 2007.
Printre colaborările pe care le-am avut în aceşti doi ani se numără:
Centrul Cultural al Ministerul Administraţiei şi Reformei Administrative,
Centrul Cultural al Municipiului Pitesti
Organizatia "Team Work",
Asociaţia "ART FUSION",
Asociaţia "MAIART",
Asociaţia "FILS" – departamentul de franceză
Fundatia erou Aviator cap. Alexandru Serbanescu
Universitatea Politehnică Bucureşti,
Teatrul Liric din Craiova în Parteneriat cu Mitropolia Olteniei,
Muzeul Literaturii Române,
Muzeul Antipa,
Muzeul Şuţu,
Galeriile Sigma,
Cenaclu Ioan Tecsa,
Cenaclul de Seară
Cenaclul Poezie.ro
Cenaclul Bocancul Literar
Trupa de teatru OMNES,
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Sector 1,
Organizatiei Pheonix Carita,
Centrul international de tineret V.I.A Phoenix,
Scoala elementara din Poenari – Prahova
De asemenea, InDArt a participat la festivaluri de umor, muzică şi teatru din Bucureşti şi din ţară din care amintim: festivalurile de umor de la Găeşti, Vaslui, Feteşti, Festivalul de teatru şi muzică Maiart.
Unul dintre primele proiecte iniţiate de Asociaţia Culturală InDArt este PLUMBUITA, desfăşurat în perioada 28 Mai 2006 – 24 Iunie 2006, care a avut drept scop promovarea actului cultural în zone defavorizate şi pentru persoane cu dizabilităţi fizice. Astfel, în Bucureşti, prin colaborarea cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Sector 1, am adus în faţa copiilor din centrele de plasament scene de viaţă care le-au adus zâmbetul pe buze. Prin amabilitatea Mitropoliei Olteniei am făcut o vizită Aşezământului Rezidenţial de Reabilitare şi Recuperare Socio-medicală "Sf.Dimitrie cel Nou" din orasul Filiaşi, unde am adus un strop de bucurie şi daruri celor aflaţi în nevoie. Ultima etapă a proiectului s-a
desfăşurat în Comuna Poienari, la şcoala din localitate.
Actualul proiect, "Cercei cu Diamante", este un spectacol de regie şi teatru neconvenţinal care aduce în faţa spectatorilor zbateri specifice fiinţei umane. Acest spectacol s-a jucat în Bucureşti şi se pregăteşte un turneu naţional, fiind deja stabilite contacte cu teatrele din câteva oraşe cum ar fi Buzău, Brăila, Braşov, Iaşi, Arad, Oţelul Roşu, Craiova, Bacău, Feteşti, Găeşti, Vaslui. Aceste spectacole vor fi gratuite!
Asociatia a organizat lansări de carte pentru scriitorii: Ioan D Goia, Elena Toma, Liviu Nanu, Camelia Petre, Ovidiu Oană Pârâu, Anne Marie Bejliu, Petre Flueraşu, Cristi Vasilică, Daniel Dumitru Darie.
Pentru anul in curs InDArt isi propune organizarea Festivalului de Teatru "AMA-torissima", dedicat trupelor de teatru de amatori din ţară.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
